Autor.
Nicu Fasolă De ce eşti trist şi plângi mereu
Tu suflet fără pace,
De ce nu vii la Dumnezeu
Cu oful, cu necazul tău
Oricât ar fi de lung şi greu
Că inima-ţi desface?
Nu alerga copil sărman
La lumea pierzătoare,
Nici la paharul lui satan
Nu-i el salvare, nici liman,
Iisus, e-al tău Samarinean
Doar El e-a ta scăpare!
Atâţia ani ai pribegit
Străin pe-a ta cărare,
Prietenii te-au umilit
Când nu credeai te-au părăsit,
Iar tu...mereu nedreptăţit
Te-afunzi în jos mai tare.
O,...poate azi e şansa ta
Citeşte-aceste rânduri,
Şi printre ele vei vedea
Că este-o rază, raza ta,
Iisus ,te iartă şi te vrea
Nu mort în patru scânduri!
Nu-ţi pierde sufletul acum
Când poţi să vii la Domnul,
Opreşte azi din al tău drum
Şi-n urmă nu privi nicicum,
Şi-ţi vei găsi la El de-acum
Şi liniştea şi somnul...
Amin.
