de Doru (Gheorghe) Avram
,, Poezii cu dedicatie’’- Ars Docendi, 2013, Universitatea Bucuresti
Lucrarea morții e să te-mbrace-n strălucire!
Şi viața bogatului era îmbrăcăminte din in subțire;
Când veselia se lua cu moartea la-ntrecere…
Bogatul alerga… şi din viață făcea o petrecere.
Avea masa plină de bucate:
- Era bogat şi le cumpăra pe toate!;
Cu firimiturile, pe Lazăr îl făcea de-ocară:
- Dorea să rămână flămând şi să moară!
Aşa mânca bogatul nemilostiv… şi era necredincios,
Lazăr– Săracul, dorea firimiturile căzute pe jos:
– Venea câinele să-i lingă sărăcia…
Bogatul îl disprețuia şi căuta doar… veselia.
A venit moartea ca să plece-n veşnicie… goi
Şi să fie arătat sufletul la amândoi:
Lazăr a fost dus în Rai… la mângâiere,
Bogatul a fost aruncat pentru chin şi durere.
Văzându-se jos, a cunoscut Raiul de la apus,
În prăpastie a căutat punți pentru primirea darurilor de sus;
Întunericul din fire îl făcea vrednic de răsplată
Şi cere părintelui Avraam milă… într-o picătură de apă.
Cugetarea i-a fost orbire-n ochii minții,
În Locuința Morților sufletul era viu şi supus căinței:
Aducerea aminte e plată făr-un pic de noroc…
Şi veşnicia bogatului se scurge… printr-o inimă de foc.
Milostivirea Raiului îl condamnă la viața-n durere:
- Focul să-ți fie aşternut pentru patimi şi plăcere,
Viața ta să se scalde-n amintiri vrednice de osândă,
La judecata cugetului rău, întunericul din iad o să te plângă!
Bogatul scrâşneşte să rupă-n dinți dorințe aprinse,
Frații de-acasă să primeasc-un sol cu rănile… linse,
Pe Lazăr, vindecat de bube, să-l învie în casa lor,
Să creadă-n mângâierea şi chinul infinitului zbor.
Avraam îi dă Cuvântul ca înger păzitor:
Biblia e-o candelă aprinsă– luminează cărarea pentru zbor,
Pocăința şi-ascultarea să dea fraților răsplată de prooroc,
Să vadă veşnicia-n casă şi-n Rai să-şi câştige loc.
Cu bogăția credinței strângi comori mari în cer; cu bogăția necredinței strângi suferințe mari în focul veşnic (iadul).
Cu bogăția materială alungi adevărul şi binele din viața ta şi a semenilor tăi; cu bogăția spirituală culegi adevărul şi binele din viața ta şi a semenilor tăi.
Cu bogăția materială laşi flămândă o mare mulțime de oameni; cu bogăția spirituală hrăneşti o mare mulțime de oameni.
Cu bogăția materială porneşti războiul; cu bogăția spirituală eşti făcător de pace.
Cu bogăția materială te-nchini materiei (idolilor) şi-o vei lăsa pe pământ; cu bogăția spirituală te-nchini lui Dumnezeu care este Duh şi-o vei avea şi-n viața veşnică.
.
