Poporul Meu, ce v-am făcut, cu ce v-am supărat ?
Că orbilor Le-am dat lumină si pe leprosi i-am vindecat !
Poporul Meu, ce v-am facut cu ce Mă răsplătiți ?
In setea Mea tot fiere-mi dati si iar Mă răstigniți ?
În loc de dragoste Îmi dati iar hule si scuipati,
Si spini Îmi impletiti mai multi, când iar Mă-ncununati !
Si rănile sunt mai adânci si vorbele mai grele
Sunt mult mai singur ca atunci in marea Mea durere !
Pășesc in veacul apostat să urc Golgota iar,
Si calc iar tina blestemată si spinii dor amar
Sunt singur..oare ,dintre voi, nu-i nimeni pe-aici ?
Atunci aveam in jurul Meu si câtiva ucenici !
Golesc din nou paharul singur, ce mi-a fost dat a bea
Si port din nou păcatul vostru, il port in Crucea mea !
Sudori imi curg din nou pe față si in țărână pică
Ca să imi stergă iar obrazul nu-i nici o Veronică !
Si Crucea Mă zdrobeste iar si umerii mi-i frânge
Nu-i niciun Simon Cirineu pe umeri s-o arunce !
Nu am nici chip, nici frumusete, străpuns sunt si zdrobit
Poporul meu ce l-am iubit si azi M-a părăsit !
Vin iar la voi copii mei si iar la ușă bat
Cu mainile insangerate si trupul sfâșiat
N-aude nimeni cand suspin sa intr-un casa ta
Azi bat si-astept sa imi deschizi, dar maine voi pleca !
Nu vin să-ți ceri să-mi dai ceva din avutia ta
Eu vin să-ți dau din apa vietii ce-a curs din Jertfa mea !
Si astăzi tu ,poporul Meu, nu vrei să mă primesti
Mă scuipi, m-alungi , otet Îmi dai si iar Mă răstignesti !
Eliana Popa
