"Poruncă nouă dau vouă: să vă iubiți unii pe alții PRECUM EU V-AM IUBIT PE VOI". E înălțător! El a iubit și a demonstrat-o în fapte, iar acum ne cere și nouă să ne iubim între noi. Nici măcar nu ne-a cerut să-L iubim pe El, vă dați seama?.. Ne-a cerut să ne iubim noi între noi. În privința Lui ne-a cerut doar să-L ascultăm, să-I luăm în serios cuvintele, nu să-L iubim. Iar prin toate poruncile pe care ni le-a dat, sau prin toate tâlcuirile Sale noi la poruncile mai vechi ale Decalogului nu a urmărit altceva decât să ne curățe de patimi, de murdărie sufletească. Să creeze o societate pe pământ lipsită de ură, de mândrie și de răutate. Să creeze o societate în care diavolul cu vicleniile lui să nu-și mai găsească locul. O societate pe pământ care să fie o icoană a Împărăției Cerurilor. O imagine reflectată a Raiului chiar aici, în viața asta pe pământ. Gândiți-vă și dumneavoastră: dacă ar fi iubire pe pământ, dacă ar fi răbdare, îngăduință, blândețe și smerenie, nu ar fi Raiul pe pământ?!
Vă mai amintiți satul bunicilor, vi-i mai amintiți pe bătrânii aceia de prin sate care-și dădeau la Sfânta Liturghie sărutarea păcii cu căciulile în mână?.. Eu mi-i amintesc, slavă Domnului că i-am prins. Ei bine, când intram în copilărie în satul bunicilor mei tocmai asta simțeam: că mă aflu într-o împărăție minunată, o împărăție a iubirii pe pământ. Dar de ce? Pentru că bătrânii noștri trăiau în viața lor cotidiană evanghelia lui Hristos! Ne place, oare, lumea în care trăim acum? Tehnologie, știință, progres științific, toate acestea pentru ce? Pentru o viață trăită în ură și în dispreț față de cel de lângă noi.. Prefer de un milion de ori sapa bătrânilor de odinioară decât schimbătorul de viteze al bolizilor de astăzi. Prefer de o mie de ori înapoierea tehnologică unită cu dragostea de om, decât progresul tehnologic trăit în ura față de om.
Iisus?.. Dumnezeul meu favorit! Nu că ar fi mai mulți dumnezei, o zic așa, în mod retoric. Nu L-aș da pe Hristosul meu nici pe meditativul Buddha, nici pe războinicul Mahomed, nici pe intelectualul Confucius. Cu nimeni și cu nimic nu L-aș înlocui pe Iisus Hristos, Cel Care a murit de dragul nostru, poruncindu-ne să ne iubim între noi.
Mă uit la scena Răstignirii Domnului și văd în lacrimile acelea de suferință bucuria facerii de bine. Văd în ochii aceia tumefiați cum apare bucuria.. Hai, Iisuse, încă puțin, hai că poți.. Mai rabdă puțin, căci în curând vei umple cerurile de suflete și calendarele de sfinți.. Mai rabdă, Iisuse, căci în curând păcatul meu va dispărea în sângele Tău, în curând murdăria mea sufletească se va curăți în Harul Tău, în curând mă vei îmbrăca în haină luminoasă.. Îți voi fi alături, Iisuse, toată săptămâna aceasta, Te voi însoți și Te voi îmbărbăta. Mai rabdă, Iisuse, până vineri, sâmbătă noaptea vei învia din morți.. Te iubesc, Iisuse al meu, Te iubesc..
