Azi am fost solicitat la telefon ca să oficiez o cununie religioasă. Deși am explicat viitorului mire că nu se pot da toate informațiile la telefon, că trebuie să ne vedem "la ochi" cât de repede în sfânta biserică, totuși am ținut să-i enumăr un minim de condiții obligatorii pentru oficierea unei cununii religioase.. Ca să fac o paranteză, eu nu cunun NICIODATĂ pe doi tineri care nu s-au spovedit, nu mi-au ținut măcar o săptămână de post, și pe care nu i-am împărtășit. EU NU CUNUN PĂGÂNI! Iar pentru mine creștin ortodox care nu se împărtășește, egal.. PĂGÂN!
Ca să nu se ostenească interlocutorul meu degeaba (!!), venind până la biserică de gura mea, îl întreb dacă are nași ortodocși căsătoriți frumos în Biserica cea Dreptmăritoare.. Îmi răspunde băiatul afirmativ, dar îmi strecoară și o mică întrebare așa, "de curiozitate..": "ȘI DACĂ TOTUȘI NAȘII NOȘTRI AR FI FOST CATOLICI"?.. Îi răspund sec: "Păi n-ar mai fi fost "nașii voștri", pentru că eu nu i-aș fi acceptat ca nași. Ar fi rămas doar prieteni de familie". Deoarece după acest răspuns al meu a urmat inevitabila sa întrebare: "DE CE?", m-am hotărât să formulez răspunsul și pe internet, ca să înțeleagă și alte sute de tineri care plutesc în aceeași ignoranță ca tânărul despre care vă povesteam..
Nașii se numesc "părinți spirituali", atât la Botez, cât și la Cununie. Eu prefer să îi consider mai degrabă "îndrumători spirituali", decât "părinți", deoarece al doilea cuvânt este exagerat în vremurile acestea pline de indiferență. Cuvântul "părinte" este un cuvânt care presupune atât dorința de implicare a nașilor în opera de călăuzire a finilor, cât și DISPOZIȚIA FINILOR DE A RESPECTA DECIZIILE NAȘILOR! Unde mai găsim așa ceva în zilele noastre?.. Dacă vrem să-i numim pe nași "părinți" , atunci să luăm aminte la supunerea Domnului Hristos față de Părintele Său: "Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă, PĂRINTE"! Deci dacă ascultăm cuvintele nașilor, dar facem tot cum "ne taie capul" pe noi, atunci să renunțăm la apelativul în cauză.
Va să zică nașii devin prin săvârșirea Sfintei Taine (adică a ceremoniei religioase) îndrumători spirituali.. Ce înseamnă asta? Înseamnă că ei trebuie să dea mai întâi EXEMPLU de viață frumoasă, curată, creștinească. Mai întâi trebuie să le arate finilor calea cea dreaptă a credinței și a bunelor purtări prin PROPRIA LOR CREDINȚĂ ȘI MORALITATE.. Abia după aceea trebuie să le predea finilor noțiunile teoretice pe care se presupune că aceștia din urmă nu le-au dobândit deja din familie.
Deci să-mi spuneți mie: dacă eu nu sunt ortodox, cum pot eu să dau lecții de ortodoxie finilor mei? Dacă eu și femeia care împarte patul cu mine nu suntem cununați în biserică, putem noi să dăm finilor exemplu de viață de familie?.. Chiar noi, care am refuzat binecuvântarea lui Dumnezeu ("CEEA CE DUMNEZEU A UNIT.."), chiar noi vrem să dăm lecții de căsnicie?
În mod normal creștinii ar trebui să fie creștini, adică PRACTICANȚI, deoarece A NU PRACTICA înseamnă A NU LUA ÎN SERIOS ÎNVĂȚĂTURA SFINTEI BISERICI. Și atunci, dragii mei tineri, întrucât viitorii voștri nași vă vor deveni îndrumători pe calea credinței, să fiți atenți ca ei să fie mai maturi decât voi, puțin mai în vârstă și apoi, creștini adevărați, care calcă pragul bisericii cu regularitate! Numai așa veți avea cu adevărat de învățat de la nași! Dacă trebuie să îi învățați voi pe ei.. n-am făcut nimic.. Iar dacă vă interesează doar suma pe care sunt dispuși nașii să vi-o "închine" la nuntă, sau "relațiile" pe care puteți să vi le creați în societate cu ajutorul influenței nașilor voștri, atunci nu vorbim despre același lucru.. Atunci nu are rost să mai jucăm teatru înaintea Sfântului Altar.. Slujba Cununiei este înălțătoare, nobilă, dumnezeiască, de aceea eu vreau să o oficiez oamenilor cu o anumită noblețe sufletească.. Nu mă întristați cu banalitatea voastră și cu preocupările voastre ne-dumnezeiești!
Sper că ați înțeles ceva din vorbele mele.. Domnul să vă binecuvânteze!
Preotul Sorin Croitoru de la Mantova (Italia)
