vineri, 30 aprilie 2021

Cină cea de Taină- Joia Mare

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".


La Cină cea de Taină, Iisus Hristos le-a zis ucenicilor Săi, ,,Unul dintre voi, mă va vinde!” Atunci, ucenicii, nu au început să se învinuiască reciproc, dar ,,întristându-se foarte, au început să-I zică fiecare: Nu cumva eu sunt, Doamne?” (Matei, 26, 22)
Și, Iuda, fiind identificat ca cel prin care avea să se vândă Hristos, nu a cerut iertare, nu s-a lepădat de planul său viclean, dar s-a împietrit la inimă și l-a trădat pe Învățătorul și Binefăcătorul său.
Dragi creștini să nu fie nimeni dintre noi ca Iuda. ,,Cel ce are poruncile Mele şi le păzeşte, acela este care Mă iubeşte” (Ioan 14, 21). Cel care nu iubește legea dumnezeiască se separă de Hristos (Ioan 14, 24), fiindcă ,,Cine nu este cu Mine este împotriva Mea şi cine nu adună cu Mine risipeşte.” (Matei 12, 30)
Ar trebuie să ne întrebăm și fiecare dintre noi: care sunt păcatele mele? Să luăm seama că păcatele mici, duc la patimi mari. Iuda nu a dorit moartea lui Iisus, dar fiindcă era viclean, iubitor de arginți și poftitor de stăpînie, a ajuns să facă pact cu diavolul. Așa pățesc toți cei care îi oferă un cui diavolului: acesta spurcă toată casa.
Mă întreb pe mine: nu am făcut rău intenționat, dar oare sunt eu bun și fără de păcat? Nu! Am greșit Doamne, cel mai mult dintre oameni! Am fugit de crimă, infidelitate, dar oare din mândria, mânia și egoismul meu, câte rele s-au născut? Din toate câte știu ce este bine și corect, și învăț pe alții, oare cât fac eu? Din câte posibilități am avut, oare de câte ori am făcut bine? … Am greșit Doamne, miluește-mă!
Anul acesta trebuie să învățăm a ne ruga cu lacrimi, dragi prieteni! E ușor să ne întrebăm dacă am greșit, e ușor să spunem că am greșit, dar dacă vom avea posibilitatea, vom greși din nou, la fel.
Anul acesta trebuie să învățăm a fi mai milostivi. Să dăruim cu prisosință: ca și pământul să-și dea rodul său, Dumnezeu să se milostivească și noi să fim mai buni.
Să cerem din toată inima să ne ierte Dumnezeu păcatele, să prelungească viața pașnică pe pământ, să ne învețe duhul pocăinței, al evlaviei, al dragostei creștine și să ne străduim fiecare, a aduce mirul păcătoasei – lacrimile noastre; grija samarineanului milostiv – pentru aproapele nostru, dragostea sfinților – pentru Dumnezeu, sfințenie și pentru tot omul!
Transformă un ceas al nopții de rugăciune, într-o oră de Lumină, pentru întreaga lume!

miercuri, 28 aprilie 2021

Saptamana Patimilor - MIERCURI

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".




MIERCURI este pomenirea femeii celei pacatoase, care afland ca Mantuitorul se afla in casa lui Simon Leprosul, a luat un vas cu mir inmiresmat, de mare pret, ca sa-l toarne pe capul lui Iisus Hristos, iar cu parul capului ei stergea lacrimile ce-i picau din ochi pe picioarele Domnului.
",Fiind Iisus in Betania, in casa lui Simon Leprosul, s-a apropiat de El o femeie, avand un alabastru cu mir de mare pret, si l-a turnat pe capul Lui, pe cand sedea la masa.Si vazand ucenicii, s-au maniat si au zis: De ce risipa aceasta? Caci mirul acesta se putea vinde scump, iar banii sa se dea saracilor.
Dar Iisus, cunoscand gandul lor, le-a zis: Pentru ce faceti suparare femeii? Caci lucru bun a facut ea fata de mine. Caci pe saraci totdeauna ii aveti cu voi, dar pe Mine nu Ma aveti totdeauna. Ca ea, turnand mirul acesta pe trupul Meu, a facut-o spre ingroparea Mea.
Adevarat zic voua: Oriunde se va propovadui Evanghelia aceasta, in toata lumea, se va spune si ce-a facut ea, spre pomenirea ei.
Miercurea Mare ne apropie si mai mult de Sfintele Pasti, astfel ca Biserica a randuit sa luam aminte in aceasta zi la doua exemple: cel al pacatoasei desfranate, instrainate de Dumnezeu care aducand in aceasta zi, cu mare cainta, smerenie si cu multe lacrimi, mir de mare pret si ungandu-L pe Hristos, devine mironosita
si cel al lui Iuda Iscarioteanul, ucenicul care, desi apropiat de Domnul, L-a vandut, tot astazi, pentru treizeci de arginti fariseilor si carturarilor ce voiau sa-L ucida. Vanzarea facuta de Iuda a facut ca, mai tarziu, Sfanta Traditie a Bisericii sa randuiasca ziua de miercuri ca zi de post, alaturi de vineri, ziua in care Iisus a fost rastignit, acestea fiind cele doua zile ale saptamanii in care crestinii trebuie sa posteasca de-a lungul intregului an.


SFÂNTA ȘI MAREA MIERCURI
În Sfânta și Marea Miercuri, dumnezeieștii Părinți au hotărât să se facă pomenire de femeia cea păcătoasă care a uns cu mir pe Domnul, pentru că lucrul aceasta s-a întâmplat cu puțin înainte de mântuitoarea Patimă.
Când Iisus S-a suit în Ierusalim și era în casa lui Simon leprosul, o femeie păcătoasă s-a apropiat de El și a turnat pe capul Lui acel mir de mare preț. Pomenirea ei s-a pus în această zi pentru ca, după cuvântul Mântuitorului, să se predice pretutindenea și tuturor fapta ei cea plină de multă învățătură. Ce a îndemnat-o, oare, la asta? Dragostea pe care ea a văzut că o are Hristos pentru toți, prietenia Lui cu toți oamenii și mai cu seamă faptul de acum, când L-a văzut că intră în casa unui lepros, pe care legea îl socotea necurat și poruncea să fie îndepărtat dintre oameni.
Se gândea deci femeia că-i va vindeca și boala ei, după cum a vindecat-o pe a aceluia. Și, într-adevăr, pe când ședea la masă, I-a turnat pe capul Lui mir în valoare cam de trei sute de dinari. Ucenicii, dar mai ales Iuda, au certat-o. Hristos însă i-a luat apărarea ca să nu îndepărteze gândul ei cel bun. În urmă, Hristos face pomenire de îngroparea Sa spre a întoarce pe Iuda de la vânzare și a învred­nici pe femeie de marea cinste de a se propovădui pretutindeni, în toată lumea, fapta ei bună.
Trebuie să se știe că femeia aceasta pare că este una și aceeași la toți Evangheliștii, dar nu este așa.
După cum spune dumnezeiescul Hrisostom, la cei dintâi trei Evangheliști este vorba de una și aceeași femeie, numită îndeobște femeia cea păcătoasă. La Evan­ghelistul Ioan însă nu e vorba de această femeie, ci de altă femeie, care are o viață curată, Maria, sora lui Lazăr, pe care n-ar fi iubit-o Hristos de-ar fi fost o păcătoasă. Maria, spre deosebire de celelalte, cu șase zile înainte de Paști, pe când Domnul ședea la masă în casa ei din Betania, a întrebuințat mir și l-a turnat pe dumnezeieștile Lui picioare și I le-a șters cu părul capului ei, arătând față de Hristos un respect nespus de mare, oferindu-i mirul ca lui Dumnezeu. Ea știa bine că la jertfe se aducea untdelemn lui Dumnezeu, preoții se sfințeau cu mir, iar Iacov altădată a uns cu untdelemn stâlpul înălțat lui Dumnezeu. I-a adus Lui acest mir și l-a dăruit învățătorului ca lui Dumnezeu, pentru că l-a sculat din morți pe fratele ei. Din pricina asta nici Domnul nu-i făgă­duiește vreo răsplată. Într-adevăr, cu acest prilej numai Iuda murmură, din pricina iubirii sale de arginți.
Cealaltă femeie, adică cea păcătoasă, după cum au istorisit Sfinții Evangheliști Matei și Marcu, a turnat acel mir de preț pe capul lui Iisus cu două zile înainte de Paști, pe când Iisus era tot în Ierusalim și tot pe când stătea la masă, dar în casa lui Simon leprosul. Pe această femeie păcătoasă și ucenicii s-au supărat, pentru că se gândeau bine la dorința Iui Hristos de a face miloste­nie. Mai mult: acestei femei păcătoase i s-a dat și răsplata de a se duce vestea despre fapta ei bună în toată lumea. Prin urmare unii spun că este vorba de una și aceeași femeie, pe când învățătorul Hrisostom spune că este vorba de două femei. (...)
Iar Tu, Hristoase Dumnezeule, care ai fost uns cu mir, slobozește-ne de patimile ce vin asupra noastră și miluiește-ne pe noi ca un singur bun și de oameni iubitor! Amin.

SFANTA si MAREA JOI

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".



Bucuria mea, mergand aseara la Denia celor 12 Evanghelii pentru a cinsti Patimile Mantuitorului nostru Iisus Hristos, am fi dorit sa auzim ceva de la Crucea scoasa din Altar in mijlocul Bisericii. Dar Crucea a fost muta, fiindca, de pe ea a vorbit Hristos acum aproape 2000 de ani, odata pentru totdeauna si pentru toata lumea. De pe Cruce Iisus Hristos a strigat: “Parinte, iarta-le lor ca nu stiu ce fac!" (Luca 23, 34).

Si cu adevarat nu stiau nici soldatii romani, nici poporul iudeu si nici Sinedriul. Zice Sfantul Apostol Pavel: “Daca ar fi stiut n-ar fi rastignit pe Domnul slavei” (1 Corinteni 2:8). Iisus, vazand-o pe Maica Sa, i l-a aratat pe Sfantul Ioan “Apostolul iubirii”, si i-a spus: “Femeie, iata fiul tau!” si intorcandu-si privirile catre Sfantul Ioan i-a spus: “Iata mama ta!” (Ioan 19, 26-27).

Cuvintele Mantuitorului ne invata sa implinim porunca iubirii pentru rude si prieteni, fiindca, cel ce nu poarta grija de ai sai, unul ca acela: s-a lepadat de credinta si este mai rau decat un necredincios” (1 Timotei 5:8). Mainile si picioarele Sale pironite pe Cruce nu L-au impiedicat pe Domnul vietii si al mortii sa deschida Raiul, talharului care se caia.

De pe Cruce Hristos a zis: “Mi-e sete!” (Ioan 19:28). Si i-au dat sa bea ,,otet si fiere”.

Pana astazi Iisus Hristos inseteaza dupa mantuirea noastra. Si ce altceva sunt pacatele noastre, daca nu otet si fiere??? Psalmistul David numeste aceste Patimi, chinuri ale iadului. Atunci cand n-a mai ramas nimic de suferit nici pe pamant nici in iad, Dumnezeu Iisus Hristos a zis: “Savarsitu-s-a!” (Ioan 19:30), adica, si-a incheiat lucrarea de mantuire a lumii. Si a urmat predica de pe Cruce a Mantuitorului: “Parinte, in mainile Tale incredintez duhul meu” (Luca 23:46).

Plecand din aceasta lume cu inima infranta si smerita, cu credinta vie in Mila lui Dumnezeu, oare, care vor fi cele din urma cuvinte ale noastre?
Preot Ioan 🛎.

AI MURIT ȘI-A PLÂNS PĂMÂNTUL..

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!". 


de Preot Sorin Croitoru
 
Ai murit și-a plâns pământul,
De suspin s-a zguduit..
Soarele, în semn de doliu,
Razele și le-a oprit,

Stoluri mari de păsărele
Sus în ceruri se-'nvârteau,
Toate fiarele pădurii
Cu amar necaz plângeau..

Vântul șuiera cu jale,
Codrul fremăta și el,
Toate lucrurile Tale
Au plâns jertfa Ta de Miel!

Iară Tu pe Crucea 'naltă
Fără viață atârnai,
Coborând în iad cu drepții,
Însoțind tâlharu'-'n Rai..

Dacă nu aș ști, Iisuse,
După Cruce ce-a urmat,
Dacă n-ar striga creștinii
Că "Hristos a înviat!",

Eu Ți-aș plânge toată viața
Patima și ce-a mai fost,
Însă raza Învierii
Face plânsul fără rost..

Dar Îți cer, Iisuse Doamne,
Printre lacrimi: fă-mă demn
De-'nfricoșătoarea-Ți moarte
Pe al Răstignirii Lemn..

Ceartă-mă, Iisuse Sfinte,
Pentru rele ce-am făcut
Când, luat de valul lumii,
Am uitat prin ce-ai trecut..

Harul Tău să mă învețe
Viața să-mi trăiesc frumos,
Ca în ceasul morții mele
Să mă-'ntâmpini bucuros..

Dacă azi, la ceas de noapte,
Rănile-Ți mi-ai arăta,
Ca și Toma din Scriptură,
Tălpile Ți-aș săruta!

Ca Maria Magdalena
Aș dori să Te ating
Și în fața slavei Tale,
Fricile să mi le-'nving!

Ai murit și-a plâns pământul,
Că-L jelea pe Dumnezeu..
Și eu plâng când mă apucă
Dorul după Domnul meu..
amin

RUGĂCIUNEA PENTRU SĂPTĂMÂNA PATIMILOR DOMNULUI

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".
                          


alcătuirea Sfântului Isaac Sirul, cea mai frumoasă rugăciunea pe care am citit-o până acum
merită rostită!!!

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumne­zeul nostru, Care ai plâns pentru La­zăr și lacrimi de întristare și de mi­lostivire ai vărsat pentru dânsul, pri­mește lacrimile mele. Cu Pătimirile Tale, vindecă patimile mele. Cu rănile Tale, tămăduiește rănile mele. Cu Sân­gele Tău, curățește sângele meu și a­mes­tecă în trupul meu mireasma tru­pului Tău cel de viață făcător.


Fie­rea cu care vrăjmașii Te-au adăpat să în­dulcească amărăciunea cu care potriv­nicul m-a adăpat. Trupul Tău întins pe Cruce să întindă către Tine mintea mea, cea trasă jos de diavoli. Capul Tău, pe care l-ai aplecat pe Cruce, să înalțe capul meu cel pălmuit de po­trivnici. Preasfintele Tale mâini, piro­nite de cei fără de lege pe Cruce, să mă tragă spre Tine din prăpastia pier­zării, precum a făgăduit preasfântă gu­ra Ta. Fața Ta, cea batjocorită cu păl­muiri și cu scuipări, să umple de strălucire fața mea cea întinată în fă­ră­delegi. Duhul Tău, pe care l-ai în­cre­dințat Tatălui când erai pe Cruce, să mă povățuiască spre Tine, prin ha­rul Tău.
Nu am inimă plină de durere ca să Te caut. Nu am pocăința, nici umilința care întorc pe fii la moște­nirea lor. Nu am lacrimi mângâie­toa­re, Stăpâne. S-a întunecat mintea mea cu cele lumești, și nu poate să caute spre Tine cu durere. S-a răcit inima mea de atâtea ispite și nu poate să se înfier­bânte cu lacrimile dra­gostei celei pentru Tine. Ci Tu, Doamne Iisuse Hris­toase, Dumne­ze­ule, Vistie­rul bu­nă­tăților, dă­ruiește-mi pocăință neștirbită și inimă îndu­rerată, ca să pornesc cu tot sufletul în cău­tarea Ta; căci fără de Tine mă voi în­străina de tot binele. Dă-mi, așadar, Bunule, harul Tău. Tatăl, Care Te-a născut din sânurile Sale fără de ani și mai înainte de veci, să înnoiască în mine închi­­puirea icoanei Tale.
Te-am părăsit, Doam­ne; să nu mă părăsești. Am ieșit de la Tine; ieși în căutarea mea. Du-mă la pășunea Ta cea duhov­nicească. Numără-mă între oile turmei Tale prea­alese. Hră­nește-mă împreună cu ele din verdeața dumnezeieștilor Tale Taine. Căci inima lor curată este să­lașul Tău și se vede într-însa strălu­cirea descoperiri­lor Tale. Strălu­cirea Ta este mângâierea și odihna celor care s-au ostenit pentru Tine în ne­cazuri și în toate felurile de chinuri. Acestei străluciri mă învrednicește și pe mine, nevrednicul, cu harul și cu iubirea de oameni a Mân­tuitorului nos­tru Iisus Hristos, în vecii vecilor. Amin.


marți, 27 aprilie 2021

SARUTUL LUI IUDA – SIMBOL AL TRADARII SI AL FATARNICIEI

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".


Acea sărutare n-a fost o mărturie a dragostei, ci semn pentru străjerii pe care-i adusese acolo ca să Îl aresteze pe Hristos.

Formele fățărniciei sunt foarte diferite. O pildă a celei mai cumplite, mai pierzătoare fățărnicii, a fățărniciei de treaptă diavolească, e sărutarea trădătoare dată Domnului Iisus Hristos de către Iuda în Grădina Ghetsimani. Acea sărutare n-a fost o mărturie a dragostei, ci semn pentru străjerii pe care-i adusese acolo ca să Îl aresteze pe Hristos. Ce poate fi mai cumplit decât această fățărnicie? Sărutul Iudei a devenit simbolul trădării, fățărniciei, al celei mai mari josnicii și nemernicii omenești.

Sfântul Luca al Crimeei 

Golgota – locul Răstignirii Mântuitorului

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".






La intrarea în Biserica Sfântului Mormânt se găseşte locul răstignirii Mântuitorului, ce se numeşte în aramaică Golgota, adică Craniu sau Căpăţână (Matei 27, 33; Marcu 15, 22; Luca 23, 33).
Foto: Alwynloh

În ceea ce priveşte originea numelui de Golgota, se presupune că vine de la craniile celor răstigniţi aici, fiind vorba de locul unde se petreceau execuţiile publice, sau de la craniul lui Adam înmormântat aici, sau de la forma terenului care amintea de căpăţână unui om.

Golgota nu are astăzi mai mult de 5 metri înălţime de la nivelul pardoselii bazilicii. Ultimele săpături arheologice făcute în perimetrul bazilicii Sfântului Mormânt între 1960-1970, au dus la concluzia că zona a fost o imensă carieră de piatră exploatată timp de mai multe secole atunci când la Ierusalim se construiau noi cartiere.

După ridicarea Bisericii Sfântului Mormânt de către Sfânta Împărăteasă Elena, pe Golgota s-au construit un altar şi o cruce în care s-a încastrat un fragment din crucea adevărată, dăruit de împăratul Teodosie al II-lea în anul 428.

După aproape 100 de ani, nobila matroană romană, Melania cea Tânără, a ctitorit o mică biserică deasupra Golgotei.

Astăzi, paraclisul Răstignirii Domnului se află la intrarea în Biserica Sfântului Mormânt, în dreapta. Un disc de argint aflat sub altar indică locul unde a fost înfiptă Crucea Mântuitorului. Un număr impresionant de candele şi icoane străjuiesc acest loc sfânt





duminică, 25 aprilie 2021

SFÂNTA ȘI MAREA LUNI

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".



Să mergem săptămîna aceasta după Iisus Hristos, pe drumul Crucii, care pentru noi este drumul vieţii, al iertării şi al mîntuirii. Fără acest drum nimeni dintre oameni nu se poate mîntui”. “Cum putem noi să dormim sau să lipsim de la biserică cînd Hristos priveghează şi se roagă pentru toată lumea? Cum putem noi să rîdem şi să bem cînd Fiul lui Dumnezeu este dat în mîinile hulitorilor şi ucigaşilor necredincioşi? Cum putem noi să mîncăm acum cînd Domnul vieţii, posteşte şi suspină pentru noi? Cum să lipsim de la biserică acum, cînd Hristos este trădat de propriul său ucenic şi este vîndut iudeilor ca să fie judecat şi răstignit? Să mergem săptămîna aceasta după Iisus Hristos! În Sfânta şi Marea Luni se face pomenire de fericitul losif cel preafrumos şi de smochinul care s-a uscat prin blestemul Domnului. Biserica noastră ne prezintă pe Iosif, un tânăr frumos, care a fost al unsprezecelea fiu al Patriarhului Iacov şi a fost invidiat de fraţii lui, aruncat în groapă şi vândut unor ismaeliți. Cumpărătorii săi l-au dus în Egipt şi l-au vândut, la rândul lor, unei căpetenii de la curtea faraonului, Putifar, a cărui soţie a vrut să păcătuiască cu el. Iosif s-a împotrivit cu putere, ea l-a calomniat şi Iosif a fost întemniţat. Apoi a devenit tâlcuitorul viselor faraonului, cunoscând mare cinste şi slavă. Iosif este o pildă de curăție și de credință față de stăpânul său; a ales închisoarea decât să se învoiască la momelile desfrânate ale egiptencei. Preafrumosul Iosif e pomenit, pe de o parte, pentru curăția lui, iar pe de alta, pentru că este icoană a Mântuitorului. Așa cum Iosif a fost vândut de frații săi cu gând ucigaș, dar mai apoi s-a făcut izbăvitorul lor, hrănindu-i cu pâine în vremea foametei, tot așa și Mântuitorul Hristos a fost vândut și dat la moarte de neamul Său, dar S-a făcut mântuire lui Israel și întregului neam omenesc, hrănindu-ne cu pâinea cea cerească a Preacuratului Său Trup. Tot astăzi ne amintim de acel smochin uscat şi blestemat pe care Hristos l-a găsit neroditor în drumul Lui. "Smochin neroditor este tot sufletul care nu se adapă din Izvorul vieții, Hristos, și nu aduce rodul duhovnicesc al Evangheliei." (Părintele Petroniu Tănase) De aceea, Vecernia de luni ne îndeamnă: „Temându-ne, fraților, de pedeapsa smochinului celui uscat pentru nerodire, să aducem roade de pocăință lui Hristos, Cel ce are mare milă”.

Săptămâna Mare...

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".



Iată Săptămâna Mare, haideţi să ne-mbrăţişăm,
haideţi să lăsăm dreptatea care credem c-o avem,
haideţi să luăm iubirea ce se pare c-am uitat,
haideţi să ne dăm iertarea cu sărut adevărat.
Trebuia de mult să ţinem seama de Cuvântul spus,
să vedem Ispititorul cum l-a biruit Iisus,
să-nţelegem că ispita cea mai grea e cea din rai
şi că cel mai greu te lepezi de dreptatea care-o ai.
Este Săptămâna Mare, iată, este Sfântul Post,
haideţi în genunchi cu toţii, să uităm de tot ce-a fost,
să ne-ntindem mâna păcii şi sărutul iubitor,
să iertăm, pentru-Nviere, toţi şi toate tuturor.
Vine Marea Înviere, Vine Paştele – Hristos,
să-L întâmpinăm cu suflet primenit şi credincios,
să ne înnoim fiinţa din străfunduri şi deplin,
să intrăm în Sărbătoare oameni noi, cu chip divin…



Saptamana Sfintelor Patimi a Domnului

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

                 

                                                      - NU TAIATI DIN CRUCE -

de Preot Paroh Iconom Stavrofor Aurel Sas

„Si cel ce nu-si poarta crucea sa si nu vine dupa Mine nu poate sa fie ucenicul Meu” (Luca 14:27).

„Ce bine e Crucea intreaga s-o porti! „… El, din lume, ne-a asteapta la fel, cu Crucea intreaga sa mergem spre El…” (de poetul crestin, Costache Ioanid).

Cu adevarat, ne vesteste Mantuitorul Iisus Hristos, ca cine nu-si poarta crucea lui si nu-L urmeaza pe El nu poate fi ucenicul Lui. Iar in alta Scriptura zice: „Si cel ce nu-si ia crucea si nu-Mi urmeaza Mie nu este vrednic de Mine” (Matei 10:38). Ambele Scripturi reveleaza salvarea omului prin urmarea lui Hristos cu purtarea Crucii, despre care Mantuitorul ne-a prevenit cand a zis: „Acestea vi le-am grait, ca intru Mine pace sa aveti. In lume necazuri veti avea; dar indrazniti. Eu am biruit lumea. (Ioan 16:33). Indraznirea purtatorului de Cruce in necazurile si suferintele lui, trebuie sa constea in credinta ca, Iisus din biruinta Lui da si fiecarui purtator de Cruce biruinta, precum i-a dat omului si invierea din moartea pacatelor din Invierea Lui.

Purtarea crucii in aceasta viata, din partea fiecarui om, inseamna sa-si duca fiecare viata sa asa cum este, cu greutatile, necazurile, infrangerile, bucuriile, realizarile etc, dupa Scriptura prin care Domnul zice: „Si zicea catre toti: Daca voieste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea in fiecare zi si sa-Mi urmeze Mie”(Luca 9:23), cu credinta in ajutorul lui Dumnezeu care ii va aduce biruinta, precum Domnului Iisus, Care ducand crucea vietii noastre a Inviat a 3-a zi, aducandu-ne si noua invierea din moartea pacatelor. Crucea trebuie dusa de fiecare in viata, astfel: „Cu ochii atintiti asupra lui Iisus, incepatorul si plinitorul credintei, Care, pentru bucuria pusa inainte-I, a suferit crucea, n-a tinut seama de ocara ei si a sezut de-a dreapta tronului lui Dumnezeu” (Evrei 12:2).

In aceasta Scriptura ni se descopera ca Iisus a „suferit crucea”, dar aceasta suferinta i-a adus biruinta Invierii cu Inaltatrea de-a dreapta tronului lui Dumnezeu. Iar despre omul care isi va duce crucea suferintei, Iisus il asigura, zicand: „Si veti fi urati de toti pentru numele Meu; iar cel ce va rabda pana la sfarsit, acela se va mantui” (Marcu 13:13). ?i "Oricine va chema numele Domnului se va mantui" (Romani 10:13).

A taia din cruce, inseamna a carti impotriva lui Dumnezeu si a tuturor din cauza suferintei si a renunta la credinta si nadejdea in ajutorul Domnului si a pleca lasandu-i pe atatia care depind mai ales de tine in lipsuri si greutati. Ori, in suferintele de azi, ca: boli, lipsurile economice, a taia din cruce, mai insemana, a putea recurge si la alte fapte ale pacatului. Calea purtarii crucii este smerenia dupa pilda data de Domnul, zicand: „S-a smerit pe Sine, ascultator facandu-Se pana la moarte, si inca moarte pe cruce. (Filipeni 2:8).

Lipsa de smerenie il duce pe om la mandrie si aroganta care il desparte de Dumnezeu si la care Iisus ii raspunde: „Iar de cel ce se va lepada de Mine inaintea oamenilor si Eu Ma voi lepada de el inaintea Tatalui Meu, Care este in ceruri” (Matei 10:33), Iar celui care va marturisi, Domnul il asigura: „Oricine va marturisi pentru Mine inaintea oamenilor, marturisi-voi si Eu pentru el inaintea Tatalui Meu, Care este in ceruri” (Matei 10:32). Sa ne gandim numai, la ce cruce grea au de purtat cei care au ramas de la cutremurele de pamant din China din 2008, luna Mai, unde au ramas cinci milioane fara adapost, Haiti, din Ianuarie, 2010 si Cile din Februarie, 2010, care pe langa nevoile de tot felul au si durerea pentru cei cazuti sub zidurile cutremurelor!

In saptamana Sf. Patimi a Domnului ne amintim in fiecare an, cum Iisus a dus Crucea Sa cu greutatile vietii noastre, dupa Scriptura care zice: „Si ducandu-Si crucea, a iesit la locul ce se cheama al Capatanii, care evreieste se zice Golgota, Unde L-au rastignit, si impreuna cu El pe alti doi, de o parte si de alta, iar in mijloc pe Iisus” (Ioan 19:17-18). Iar din inaltul Crucii Iisus a iertat pe toti, zicand: „Iar Iisus zicea: Parinte, iarta-le lor, ca nu stiu ce fac” (Luca 23:34). Domnul si Mantuitorul Hristos Iisus, a suferit si a murit pe Crucea Golgotei pentru pacatele noastre, dupa Scriptura care ne descopera, zicand: „Pentru ca si Hristos a suferit odata moartea pentru pacatele noastre, El cel drept pentru cei nedrepti, ca sa ne aduca pe noi la Dumnezeu, omorat fiind cu trupul, dar viu facut cu duhul”(1Petru 3:18). Deci, desi noi eram nedrepti si pacatosi Iisus nu a „taiat din crucea” suferintei Sale pentru noi si nu ne-a scos pe nici unul de la mantuire din Crucea chinurilor Sale, ci a platit pretul rascumpararii si a zis: „Parinte, iarta-le lor, ca nu stiu ce fac”(Luca 23:34). Crucea vietii lui Iisus, cu cei nascuti de la Adam si pana la sfarsit, era grea de vina fiecarui om.

        Deci, stimate cititorului, in incheierea scurtei meditatii, rezulta dupa Sf. Scripturi ca: Iisus a fost rastignit si a murit in locul meu, al tau si al fiecarui om, incepand de la Adam si Eva si pana la ultimul om care va fi la a 2-a Lui venire sa judece vii si mortii, de unde rezulta sa „Nu taiem din Crucea” vietii noastre, ci sa o ducem in fiecare zi cu Credinta in ajutorul lui Dumnezeu si astfel „cel ce va rabda pana la sfarsit se va mantui” (cf. Matei 24:13), adica va birui, atat in viata aceasta cat si in dobandirea vietii viitoare.

In cartea „Sfintii Inchisorilor” de Ioan Ioanalide, putem gasi exemple de fii ai neamului nostru si a altor neamuri care „nu au taiat din crucea” suferintei in inchisorile din Romania, ci au marturisit Credinta lor Crestina in fata condamnarilor communist-ateiste, ducandu-si crucea dupa revelatia Scripturii care zice: „Cuvantul crucii pentru cei pe calea pierzarii este nebunie, iar pentru cei pe calea mantuirii este puterea lui Dumnezeu”(1Cor. 1:18). Pentru „sfintii inchisorilor” puterea crucii suferintei lor era puterea de la Dumnezeu prin care si-au dus crucea fara a taia din ea, ajungand din cetatile negre ale imchisorilor in Cetatea Eterna a Luminii Divine si a fericirii vesnice cu Cel dintat purtator de Cruce: „… Marele Dumnezeu si Mantuitor al nostru Hristos Iisus„(Tit 2:13)

Si acum, poezia marelui poet crestin, Costache Ioanid, „Nu Taiati din Cruce”, din volumul „Porumbite Albe”, atat de edificatoare, ne va lamuri pe deplin. Poetul prezinta un crestin care isi duce Crucea, zicand: „Pe o lespede rece, din greu rasufland,/ cu umbre ciudate pe chipul sau bland,/ sta frant de oboseala batranul crestin”. Sub povoara Crucii, batranului „O clipa in suflet ii strabat indoieli…” si „Astfel, c-un umar de Cruce proptit/ batranul se lasa de somn biruit./ Si iata, in somnul de truda si-amar,/ lumini si imagini in minte-i rasar...” si vede cum ingerii „il cheama pe nume si semne ii fac” atunci crestinul „indata porneste sub Cruce plecat” urcand „Pe drumul de munte el urca din nou”.

Simtind povoara Crucii tot mai mult, batranul crestin se gandeste ca zadarnic se lupta si cerul tot mai departe-l zarea „Se leagana pasii. Avantul e frant./ Batranul crestin e cazut la pamant” zicandu-si: „Mi-e peste putere. Aicea raman”. Zacand la pamant, batranul crestin, a auzit un glas (de la cel rau), zicand: „Ehei, mai crestine,… prea mare-i povoara,/ prea mult ai de tras… Ia barda aceasta si taie din lemn!... Aceasta-i o Cruce ce nu poti s-o duci…” Atunci crestinul batran a ascultat glasul strain (a celui rau) a luat barda si „Din Cruce reteaza un pic… inca-un pic./ O pune pe umar… incearca un pas./ Loveste cu barda in ce-a mai ramas!”.

Apoi, simtind ca-i e mai usor a pornit pe cale, „cu Crucea scurtata … urmand pe Hristos…. !!!“. Pe drum se-ntalneste batranul crestin cu multi frati, ducandu-si Crucea, si i-a „lasat in urma sub Cruce plecati”, mergand degraba pe poteci „Ajunge la poarta Cetatii de Veci”. Zidurile Cetatii le-a vazut sclipitoare si „Armate de ingeri cu lanci aurii! Dar, vai, de la el pan-la poarta e un sant,/ pe care nu-i punte, nici barna, nici lant/. Si striga batranul de taina patruns”. Dar la strigatul lui nu a raspuns nimeni, dar vede „Deodata din vale, cu ochii sclipitori,/ cu Crucea pe umar, vin frati si surori./ Ei vin cu nadejde. O vorba nu spun,/ Ci repede Crucea ca punte si-o pun/ Ei trec peste punte, pe poarta patrund,/ Iar Crucea in urma se pierde-n afund”.

Astfel, batranul crestin vazand cum fratii lui au pus Crucea lor ca o punte peste raul de intrare in Cetatea Eterna si a fericirii vesnice cu Iisus, Care nu a taiat din Crucea salvarii noastre de loc. „Batranul ia crucea, cu-al dorului val,/ Si-ncearca s-o puie si el de pe mal./ Dar crucea-I scurtata… Au toate un rost…/ Ce bine-ar ajunge de-ar fi cum a fost!/ Crestinii trec santul si intra pe porti./ Ce bine e Crucea intreaga s-o porti!”.

In cele din urma „Crestinul de-afara, de jale rapus,/ Cu greu peste sant lemnul crucii si-a pus/ si incearca sa treaca. Un pas … inca un pas …,/ O, cat de-aproape al Domnului glas!.../

Dar crucea deodata … se duce-n abis…/ Si cade batranul in golul temut…/ Rasplata-I pierduta si sceptru-I cazut!/ Dar iata ce taina… ! El nu stie cum /…. Crestinul acum din somn s-a trezit./ Dormise o clipa. Si visul ciudat/ un somn si o lumina din ceruri i-a dat”.

 Astfel batranul crestin trezindu-se si-a luat „Cruce-I intreaga si fara scurtari! Acum el va spune oricui catre Rai: „Din Crucea credintei nimic sa nu tai. Apoi, incheie poetul aratand: cum Iisus a venit de la Tatal catre noi cu „Crucea intreaga” si „sange suvoi”. „Si-acum El, din lume, ne-a asteapta la fel,/ cu Crucea intreaga sa mergem spre El…” 
                                                                                                                                          Amin.

Multi oameni mari si poeti crestini au ajuns in inchisorile comuniste, care si-au dus „Crucea intreaga” printe care si marele poet crestini Traian Dorz, pe care Costache Ioanid il prezinta lumii, astfel: „Tu, cantaret placut al Mantuirii,/ rapsod incununat in lupta grea,/ tu ai slujit in cortul intalnirii/ si-ai dat raspuns Golgotei, jertfa ta!/ Si-acolo unde canta trandafirii/ si vesnic alte ceruri se deschid,/ tu vei sluji in cetele maririi/ si vei canta alaturi de David!”. O asemenea prezentare o putem gasi numai la oamenii mari crestini care s-au „lepadat de sine si si-au luat crucea” (cf. Matei 16:24) intreaga si au urmat pe Hristos, ca si Costache Ioanid si altii.

Si acum, cateva versuri de poetul crestin Traian Dorz, in cantarea Golgotei si a Crucii cu rastignirea lui Iisus, unde a platit pretul mantuirii neamului omenesc, zicand: Ca prin multe tari din lume omul in viata a trecut, cu atatea vai si deluri minunate „dar nici-un deal din lume nu m-a atras asa,/ ca-acel al carui nume se chiama Golgota”. Apoi, ca dealul Golgotei nu se inalta cu varful pana la nori „… dar nici pe-n deal din lume nu m-am simtit asa,/ de Dumnezeu aproape, ca sus, pe Golgota”. De ce? Pentru ca, desi nu sunt brazi inalti, nici iarba verde jos, dar este sus un lucru pretios, care „e Crucea rastignirii si Jertfa de pe ea,/ ne-a daruit viata, aceasta-I Golgota”. Nu sunt nici izvoare de ape si nici rauri curgatoare, prezinta poetul, „dar iese de sub Cruce izvorul minunat,/ ce tot pacatul lumii l-a sters si l-a spalat./ De-acolo si talharul se-ntoarce credincios/ si mantuit se-ntoarce caitul pacatos,/ acolo-L vezi pe Domnul, cand plangi sub Crucea Sa,/ acolo-I har si pace, aceasta-I Golgota./ O, suflete ce-n lume suspini nemangaiat,/ inalta-te spre locul acela minunat, acolo mantuirea si pacea vei afla,/ acolo-I fericirea … aceasta-I Golgota”, din poezia (Prin multe tari frumoase).

In poezia „Aceasta-I Golgota” poetul descrie dealul Golgotei ca izvor de “Apa Vie” cu Crucea si Jertfa lui Iisus ca pret al mantuirii, cand zice: „Tasneste din vecie si-n veci Nu va seca,/ izvor de Apa Vie, aceasta-I Golgota”„.. in orice clipe grele nadejdea e Iisus. “… sub Crucea rastignirii in Jertfa de pe ea,/ e pretul mantuirii, aceasta-I Golgota”.

 Din Vinerea Mare a rastignirii lui Iisus pe Cruce, cateva versuri din poezia „Cu Domnul spre Golgota”, in care prezinta ce rasplata a pregatit lumea pentru salvarea adusa de Iisus: /… pentru Dumnezeu, o cruce lumea a gasit rasplata./ Din cununa si din cuie curg siroaie lungi de sange,/ jos strangand in brate Crucea mama Lui, Maria, plange./ Plange alaturi ucenicul ingropandu-si fata-n palme,/ Cand spre Domnul fariseii scuipa-n hule si-n sudalme/. Toate poeziile sunt din volumul (Cantari nemuritoare).

   Poetul crestin Traian Dorz a stat 16 ani in inchisorile communist-ateiste ca si conducator al „Oastei Domnului” in Biserica Ortodoxa, neavand aparatori nici intre ierarhii Bisericii, precum nu a avut nici preotul Iosif Trifa, prin care Domnul Dumnezeu a asezat „Oastea Domnului” in Biserica Ortodoxa cu credinciosi devotati. Poetul Traian Dorz a scris peste 10.000 de poezii crestine spre slava lui Dumnezeu si mantuirea credinciosilor, dintre care multe sunt puse pe note si cantate cu mare insufletire de credinciosi pe drumul mantuirii in Hristos.

Nici Costache Ioanid nu a fost lipsit de urmaririle, persecutiile si arestarile comuniste impreuna cu sotia sa, de la o adunare crestina, cand i s-a confiscat tot ce scrisese din 1945 pana in 1963, ca la Traian Dorz. Ne dam seama ce lucrari spirituale de valoare a pierdut poporul roman prin confiscarea si distrugerea scrierilor pentru mantuire. 

Cu toate acestea scriitori crestini nu s-au descurajat si au inteles sa-si duca Crucea suferintei, continuand sa scrie mai departe cu orice risc si astfel avem azi pentru generatii in limba noastra „limba sfanta, limba vechilor cazanii…” carti cu hrana spirituala pentru generatiile de viitor. 

De ce? Pentru ca ei au cunoscut vorbirile Marelui Dumnezeu cu proorocii Sai din Biblie, ca de exemplu: cand i-a zis Domnul lui Ieremia proorocul sa ia si sa scrie din nou tot ce-i va spune (cf. Ieremia 36:27-32), dupa ce regele Ioachim al regatului Iudeia a ars Cartea ce o scrisese Ieremia inainte din gura Domnului (cf. Ieremia 36:22-26).

Mai amintesc unul, ca mare poet crestin al neamului nostru pe Vasile Militaru, care si-a dus crucea intreaga pana ce a apus in inchisoarea de la Aiud. Acest poet a pus in versuri Psaltirea cu toti cei 150 de Psalmi! Si cat de multi ar mai fi de amintit din cartea „Sfintii Inchisorilor” de Ioan Ioanalide, spre marirea lui Dumnezeu si pilde de urmat in viata de a „Nu taia din Cruce” si de purtare a „Crucii intregi” pe drumul mantuirii in Hristos.

Un alt purtator de Cruce in inchisorile tariste din Siberia il gasim in cartea “Duhovnicul inchisorilor” unde un preot calugar ortodox in Taina Sf. Spovedanii a primit marturisirea a 25 de mii de detinuti pe care apoi i-a impartasit in inchisoare cu Sfintele Taine, murind astfel impacati cu Dumnezeu! 25 de mii de detinuti in inchisoare sa-i primeasca calugarul cu riscul vietii la martirisire si impartasanie???!!!

 O minte fara credinta in Dumnezeu nu poate intelege aceasta.

Astfel trebuie inteles ca, nimeni fara purtarea Crucii sale in persecutiile tiranilor necredintei nu se va putea mantui. Asa putem spune: O, ce dulce este Cruce suferintei pentru ca ea este Crucea mantuirii. De unde, iarasi, sa nu – Taiem din Cruce – caci e Crucea mantuirii noastre si a altora. In Crucea noastra sunt in primul rand pacatele noastre, suferintele noastre de tot felul, apoi sunt poate cei din familia noastra, sunt poate rudele noastre, alaturi de semenii nostri ca oameni ai necredintei, care in comparatie cu Crucile celor dinainte amintiti sunt asa de usoare.

             Intelegand, acum, ce inseamna a „Nu taia din cruce”, si Nu „cu Crucea scurtata … urmand pe Hristos…. !!!, iata chemarea Domnului pentru cei ce vor sa se mantuiasca, zicand: „Si chemand la Sine multimea, impreuna cu ucenicii Sai, le-a zis: Oricine voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-Mi urmeze Mie” (Marcu 8:34). Deci, urmarea lui Hristos pentru mantuire este o alegere libera a oricui, dar cu doua conditii: lepadarea de sine si luarea crucii. Lepadarea de sine care consta, in lepadarea fiecaruia de omul cel vechi din el, al necredintei si pacatului si a se imbraca in omul cel nou al credintei care isi poarta crucea sa cu smerenie pentru mantuire in Hristos, prin Har, Credinta (cf. Efeseni 2:8) si Fapte bune, despre care Scriptura zice: „Vrei insa sa intelegi, omule nesocotit, ca credinta fara de fapte moarta este? Caci precum trupul fara suflet mort este, astfel si credinta fara de fapte, moarta este” (cf. Iacov 2:18-26). ). 

Asadar, purtarea Crucii intregi, inseamna mantuire prin Har, Credinta si fapte bune pe drumul sfant spre Cetatea Vesniciei cu Dumnezeu „Cu Crucea intreaga sa mergem spre El (spre Iisus)…”

                                                                                                                                       Amin.

                                                                                       Cu frateasca dragoste in Crucea lui Hristos,

                                                                                                          Parintele Aurel Sas



sâmbătă, 24 aprilie 2021

Intrarea Domnului in Ierusalim sau Floriile

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".








vineri, 23 aprilie 2021

SFIINTII PRIETENII MEI...: Lazăre, vino afară!




SFIINTII PRIETENII MEI...: Lazăre, vino afară!: "Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile ganduri...

Acatistul Sf Mucenic Gheorghe

marți, 20 aprilie 2021

EXISTA CEVA??? EXISTA DUMNEZEU! ...

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".


   Bucuria mea, exista si aceasta categorie de oameni, carora le este greu sa spuna Dumnezeu, care spun ca “exista ceva”, exista “o putere” care guverneaza tot Universul. Multora nu le este greu sa pronunte si sa invoce numele diavolului prin dracuituri necontenite, dar le este greu sa pronunte numele lui Dumnezeu. 

     De aceea, Sfantul Parinte, Nicolae Velimirovici, ne-a lasat si acest cuvant de invatatura: “Imi scrii ca trebuie sa existe ceva la urma urmelor. Spui ca ai citit despre stele, la un mare astronom, si ti-a cazut sub ochi afirmatia acestui vestit savant: „Fara Dumnezeu, nimic nu se poate intelege, nici explica in lume”.

 De aici ai ajuns la concluzia ca „exista ceva”. Spune, fiule al lui Lazar: „Exista Dumnezeu!”. Si bucura-te! “Exista ceva” – asa spun numerosi oameni cu studii. Dar daca vei ramane pana la sfarsitul vietii doar la aceasta spusa: “exista ceva”, intreaga ta viata va fi nimic. 

O senzatie trecatoare ca exista o uriasa putere tainica a lumii vazute nu este nici pe departe acea credinta, de viata facatoare si roditoare, ce lumineaza viata noastra si ne arata calea. 

        A te margini sa spui ca „exista ceva” nu inseamna a iesi la lumina zilei. Asta inseamna de-abia ca drumetul a strabatut intunericul noptii si a intrezarit, cu pupilele dilatate, zorii spre rasarit. Dar de acolo pana la soarele mare deasupra crestetului mai este cale lungă.

 Daca ai sti sa spui macar: „Exista Cineva”, zorii ar rasari mai repede peste viața ta. Cunoaște-L pe Facatorul tau, frate draga. Iata, Artistul Preainalt sta alaturi de lucrurile Sale. Tu ai atintit prea mult cu privirea creatiile Lui artistice, care pana la un punct iti deschid ochii, iar dupa aceea te orbesc. De ce nu vii la Artist, si nu faci cunostinta cu El, si nu te prezinti Lui? 

Hristos de aceea a si venit pe Pamant: ca sa-ti intinda mâna și să te aducă la Sine. Cine nu se apropie de Artist în această lume, în minunatul Lui atelier, nu L-a cunoscut, nu I s-a prezentat, și nu I s-a închinat, acela nu va fi primit nici în curtea Lui cea din Ceruri. Asta ti-o scriu dupa ce m-am intors de la o inmormantare. A murit un tanar de treaba din Ohrida. 

Pe patul de moarte, chipul ii era luminoas – mai luminos ca in timpul vietii. A trait dupa indreptarul credintei si a raposat in credint deplina. Foarte tanar, dar intelept. Iar tu esti deja un domn mai in varsta. Pace tie si mila de la Dumnezeu!"

    Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze, multa sanatate sa-ti daruiasca, in credinta crestin ortodoxa sa te intareasca si sa te mantuiasca! 

                                                                                                                                  Amin si Aliluia!
                                                                                                                                       Preot Ioan 🛎.

duminică, 18 aprilie 2021

Duminica a 5 a din post a Sfintei Maria Egipteanca

                     



miercuri, 14 aprilie 2021

ACUPUNCTURA este o “CAPCANA A IADULUI”!

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".



Bucuria mea, este bine stiut ca bolile sunt urmarea pacatelor, ca doctorii trateaza, insa, doar Dumnezeu vindeca (daca vrea El). Un adevarat crestin ortodox, nu trebuie sa apeleze nici la homeopatie, nici la acupunctura si la nici-o forma de bioenergie, fiindca, acestea sunt “capcane ale iadului”. Spre vindecare, Dumnezeu ne-a lasat TAINA SFANTULUI MASLU: “Este cineva bolnav intre voi? Sa cheme preotii Bisericii (ortodoxe)...” (Iacov 5: 13-15). CARE PREOTI? Preotii crestin ortodocsi, fiindca, doar in credinta crestin ortodoxa exista preoti. Si ne-a lasat si MEDICII: “Cinsteste pe doctor” (Sirah 34:1).

CARE DOCTORI?

Cei care practica medicina clasica. Acupunctura a aparut ca fiind impusa de imparatul Chinei, pentru a putea lua mai multe impozite si cu porunca sa se desfiinteze medicina traditionala chineza, cea pe baza de plante. Acupunctura, are la baza credinta ca bolile sunt aduse de 13 spirite si care trebuie alungate prin intepaturi cu acul. In indreptarul de spovedanie gasim si acest pacat: 1. In caz de boala am apelat la medicina alternativa: homeopatie, acupunctura, osteopatia, chiropractica, masaj bioenergetic, shiatsu, medicina holistica, radiestezie, cromoterapie, cristaloterapie, reflexoterapie, reflexologie, medicina ayurvedica, dialogism transcendental, meditatia transcendentala, numarul de aur, puterea gandului, gandirea pozitiva, miscarea de integrare spirituala în absolut MISA, urinoterapia, terapie bowen, helioterapia, longevitate, aromoterapie, botanoterapie, presopunctura, bioenergie, magie albă, magnetoterapie, magnetism, scientologie, auditare, electropsihometru (E-metru), dianetica, engramele mintii, orgonomie, spiritism, medium, credinta in puteri energetice, cosmice, biorezonanta...

Toate aceste “capcane ale iadului”, desi, sunt foarte comode, pline de promisiuni ca o campanie electorala, fac parte din NEW AGE, si ele duc, in final, la pierderea mantuirii.

Cine are minte sa ia aminte, cine nu sa se lase inselat, mereu, inainte!

Amin si Aliluia!
Preot Ioan 🛎.

marți, 13 aprilie 2021

MAICA DOMNULUI: Eu te-am chemat de-atatea ori..

MAICA DOMNULUI: Eu te-am chemat de-atatea ori..: DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE... Eu te-am chemat de-atatea...

duminică, 11 aprilie 2021

PUSTNICUL si DIAVOLUL

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".


Bucuria mea, se spune ca unui pustnic aratandu-i-se diavolul intr-o noapte, a inceput sa-i insire pacatele: “Ai facut asta si asta, aceia si aceia, vai de sufletul tau!”

- Numai atata, a intrebat pustnicul?

- Ba, ai mai facut si altele, multe si destule, ca sa ai parte de focul iadului nostru!
- Te rog – i-a zis pustnicul – scrie-mi-le pe o hartie, ca sa nu le uit! Cand au fost gata, pustnicul lua hartia de la diavol, facu peste ea semnul Sfintei Cruci şi scrise cuvintele: „Achitate prin Scump Sangele Domnului Iisus Hristos!”, apoi i-a intins-o diavolului, spunandu-i: „Mi-ai dat nota, poftim aici chitanta!”. Atunci, crapand de furie si de necaz, diavolul indata s-a facut nevazut.

In fiecare zi, si noi facem o foarte lunga “nota de pacate”, sa cautam insa “sa o achitam” cat mai repede cu putinta, prin Taina Sfintei Spovedanii. Si daca unii ne vor lua in ras, ca mergem duminica la Sfanta Biserica, ca postim, ca ne rugam, ca ne spovedim si ne impartasim, noi sa-i iartam si sa ne rugam pentru ei, fiindca, SUNT IN INSELARE! “Pentru unii, nu valorezi nimic, Pentru altii, esti un infinit, Pentru unii, esti ghimpe si durere, Pentru altii, esti iubire si placere, Pentru unii, esti neinteresant, Pentru altii, esti de neuitat, Tu omule, sa fii in fata lui Dumnezeu ca o floare, Fiindca, ceea ce esti in fata oamenilor moare, Cauta sa placi lui Dumnezeu, Pentru ca oamenii, oricum te vor judeca mereu”.

Amin si Aliluia!
Preot Ioan 🛎.

Ieșit-au lupii-n stradă

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune:
 "Am păcătuit!".

,,Decât Spitale pline de oameni bolnavi...prefer Bisericile pline de oameni sănătoși! "😇

Ieșit-au lupii-n stradă,
Să strige-n gura mare....
Că vor spitale multe,
Că nu vor Catedrale!!!

Vă place suferința?
Vă plac cei ce bolesc?
Vă place-a zace -n paturi,
Poporul Românesc?

Vă-nghesuiți la rafturi,
Și umpleți cărucioare
Cu fel și fel de E-uri
Toate, dăunătoare!

Nu prețuiți credința,
Scuipați pe tot ce-i Sfânt,
Dar vă lăsați părinții
Prin vreun azil plângând...

Nu știți a face-o cruce...
A spune-o rugăciune,
Dar, judecați pe preoți
Că nu fac fapte bune!

Dar, știți măcar ce cereți?
Căci Dumnezeu ...e Mare,
Și împlinește cereri....
Deci, sigur vreți spitale?

05.11.2015.
Marina Adrian Liviu


miercuri, 7 aprilie 2021

Rugăciune pentru ierarhi

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".


Cu durere şi cu umilinţă Te rugăm, Doamne lisuse Hristoase Stăpâne al Stăpânilor, luminează mintea şi inima ierarhilor noştri, dăruieşte-le curaj, tărie şi râvnă sfântă de a mustra păcatele, nedreptăţile şi nelegiuirile săvârşite de conducătorii lumeşti şi bisericeşti.

Doamne, precum altădată i-ai ridicat şi i-ai făcut nebiruiţi pe Sfinţii ierarhi care au luptat până la moarte împotriva duşmanilor Bisericii, cu atât mai mult acum, în aceste vremuri grele, cu stăruinţă Te rugăm, dăruieşte arhipăstorilor şi păstorilor noştri sfinţenie, jertfelnicie şi îndrăzneală de a se împotrivi tuturor ereticilor şi păgânilor care uneltesc împotriva Sfintei noastre Biserici.

Te rugăm, Doamne, dăruieşte trezvie ierarhilor noştri ca să ia aminte la ei înşişi şi la toată turma întru care Duhul Sfânt i-a pus episcopi ca să păstorească Biserica lui Dumnezeu pentru ca fraţii noştri ortodocşi să nu se afunde tot mai mult în necazuri, primejdii şi nesuferite prigoniri. 

                                                                                                                                                Amin

Arhivă blog

"Celui sarac ii lipsesc multe,celui lacom ii lipsesc toate."(Seneca)
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Postări populare

CITATUL ZILEI

PSALTIREA