Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26).
Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel.
Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".
de Preot Sorin Croitoru
Un suflet mut de disperare,
Rămas pe lume-al nimănui,
Înviforat de-o întrebare
Ce, vrând s-o pună, n-are cui,
Căci nu cutează ea, sărmana,
Să-L ia la rost pe Dumnezeu,
Și-și strânge între dinți dojana:
"De ce, Stăpânul meu, tot eu"?..
O viață-ntreagă-n văduvie
Și singurul ei fiu acum
E mort, zăcând pe năsălie,
Și-l duc pe ultimul său drum..
De-atâta plâns, abia mai vede
Că mii de oameni merg cu ea..
De-atât suspin, abia mai crede
Că Cerul binele i-l vrea..
Deodată, îi apare-n față
Acel ce lumea a zidit,
Acel ce suflă-n trupuri viață
(El Însuși "Viața" S-a numit!)
Iisus, Profetul despre Care
Până-n Nain s-a auzit,
- Să fie pură întâmplare?-
Pe-același drum S-a nimerit!
Atâta lume-L însoțește,
Sunt mii și mii în jurul Lui..
Întreg cortegiul se oprește,
Văzând cortegiul mortului.
Iisus atinge-acum sicriul,
Privind spre mort cu ochi de Domn..
De-odată-i strigă tare fiul,
Dorind să-l scoale dintr-un.. somn!
Iar fiul văduvei învie,
Privind în jur nedumerit,
Căci nu-nțelege ce să fie
Cu-acest vacarm ce l-a trezit..
Un soare splendid strălucește
Deasupra micului Nain..
Iisus cu-ai Săi acum pornește
Să curme alt destin hain..
O mamă-și mângâie feciorul
Ce mort era și-acum e viu,
Privindu-și Binefăcătorul
Ce-ncet, Se pierde în pustiu..
de Preot Sorin Croitoru
Un suflet mut de disperare,
Rămas pe lume-al nimănui,
Înviforat de-o întrebare
Ce, vrând s-o pună, n-are cui,
Căci nu cutează ea, sărmana,
Să-L ia la rost pe Dumnezeu,
Și-și strânge între dinți dojana:
"De ce, Stăpânul meu, tot eu"?..
O viață-ntreagă-n văduvie
Și singurul ei fiu acum
E mort, zăcând pe năsălie,
Și-l duc pe ultimul său drum..
De-atâta plâns, abia mai vede
Că mii de oameni merg cu ea..
De-atât suspin, abia mai crede
Că Cerul binele i-l vrea..
Deodată, îi apare-n față
Acel ce lumea a zidit,
Acel ce suflă-n trupuri viață
(El Însuși "Viața" S-a numit!)
Iisus, Profetul despre Care
Până-n Nain s-a auzit,
- Să fie pură întâmplare?-
Pe-același drum S-a nimerit!
Atâta lume-L însoțește,
Sunt mii și mii în jurul Lui..
Întreg cortegiul se oprește,
Văzând cortegiul mortului.
Iisus atinge-acum sicriul,
Privind spre mort cu ochi de Domn..
De-odată-i strigă tare fiul,
Dorind să-l scoale dintr-un.. somn!
Iar fiul văduvei învie,
Privind în jur nedumerit,
Căci nu-nțelege ce să fie
Cu-acest vacarm ce l-a trezit..
Un soare splendid strălucește
Deasupra micului Nain..
Iisus cu-ai Săi acum pornește
Să curme alt destin hain..
O mamă-și mângâie feciorul
Ce mort era și-acum e viu,
Privindu-și Binefăcătorul
Ce-ncet, Se pierde în pustiu..
