."NU MURI CU MORȚII TĂI.

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!"

Știai că atunci când îți plângi morții, plângi pentru tine și nu pentru ei?
Plângi pentru că i-ai "pierdut", pentru că nu-i mai ai alături de tine. Crezi că totul se termină cu moartea. Și crezi că ei NU mai sunt acolo.
Deci, dacă tu nu mai ești mort, ei unde sunt?
Da, ei au plecat, sau sunt acum în altă parte, este acel loc mai bun decât acesta?
Da, cu siguranță acel loc este mai bun decât acesta; deci De ce suferi pentru plecarea lor?
Atunci când ai terminat de acceptat că ei nu mai sunt "NU aici", ci sunt încă într-un alt loc chiar mai bun decât acesta, pentru că sunt acolo unde nu mai sunt bolnavi, sau nu mai suferă.
Atunci vei înceta să-i mai plângi și îi vei readuce în memorie pentru ca ei să continue să te însoțească cu bucuria a tot ceea ce ai trăit.
Dacă i-ai iubit cu adevărat IUBEȘTE-i DIN NOU și de data aceasta cu mai multă putere, cu mai multă puritate, cu mai multă dăruire.
Astăzi, nu va mai exista nici un fel de reproș de niciun fel.
Doar IUBIREA, va fi esența între voi, între noi, între ei.
Îți respect durerea și felul în care o exprimi. Știu că plângi și vei plânge fără mângâiere.
Dar ... Astăzi îți spun:
Nu muri cu morții tăi.
Nu uitați că vedem doar o singură față a monedei (moartea).
Nu ne uităm în partea cealaltă; nu vedem locul minunat de lumină în care se află ei.
Ce-ar fi dacă am începe să vedem "moartea" ca pe o a doua naștere?
A doua naștere prin care vom trece TOȚI.
Nu muriți alături de morții voștri, onorați-i trăindu-vă viața așa cum ar fi vrut ei să o faceți. Lăsați-i să transcendă. Iar tu continuă să trăiești."

Sursa: Andrew Mclaren

Tot ce faci să faci cu blagoslovenia duhovnicului, ca să nu aibă îndrăzneală vrăjmașul la osteneala ta…

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

                              

Orice rugăciune este dar de la Dumnezeu. Dar noi, cei mai slabi, avem rugăciunea gurii. Deocamdată împlinește-o pe asta, tătucuță. Fântâna e adâncă, dar funia e scurtă și găleata e mică. Citește dimineața Acatistul Maicii Domnului iar seara citește Paraclisul ei. Crezul – neapărat, măcar o dată pe zi, și Psalmul 50 de două-trei ori pe zi… Mai mult, canonul e benevol: „Tatăl nostru” fără număr, „Doamne Iisuse” fără număr, metanii fără număr. Fiecare cuprinde cât poate; nici albina nu poate lua tot nectarul din floare.

Dar tare-i bine dacă faci oleacă de rânduială. Eu mă știu pe mine: dacă mă scol de dimineață și-mi fac oleacă de canon, parcă sunt un alt om toată ziua. Dar dacă te scoli dimineață și te învârtești așa prin casă – că mai am asta de făcut, mai am și treaba astălaltă -, apoi nu-ți merge bine toată ziua. Așa că să faci oleacă de canon în fiecare zi, ca dreptul Iov, care aducea jertfă în fiecare zi pentru feciorii lui – poate au greșit ceva cu gândul.

Să faci în fiecare zi câte metanii poți către Maica Domnului – cel puțin 12 metanii – și la fiecare metanie să spui așa, ca baba: „Maica Domnului, nu mă lăsa… nu mă lăsa, Măicuța Domnului”. Să n-o uiți pe Maica Domnului, tată, să n-o uiți, că tare-i bună Măicuța Domnului. Așa, tătucuță, să nu lași rugăciunea… Mai fă o metanie, mai citește un psalm, mai spune un „Doamne Iisuse”… Trebuie să faci oleacă de rânduială. Că o cămașă murdară nu se spală numai cu apă, ci trebuie și săpun și altceva mai tare care să o curețe…

Și dacă spui de 100 de ori „Doamne Iisuse”, măcar de 10 ori să fii cu gândul acolo. Când stai de vorbă cu cineva, nu stai de vorbă cu dosul… D-apoi când vorbești cu Dumnezeu! Așa îmi spunea și mie părintele Daniel, săracu’: „Paisie, bre, nu lăsa gândul să iasă afară din chilie”…

Gândurile mai vin, dar tu nu sta de vorbă cu ele, nu le lua în seamă. Caută să-ți fie tot timpul mintea ocupată cu rugăciunea; tot timpul să spui „Doamne Iisuse”. Să te obișnuiești să spui tot timpul rugăciunea asta, iar pentru fiecare Acatist sau Paraclis necitit într-o zi să faci câte 24 de metanii – măcar atât… Acum, la miezul nopții, aici la Sihla (și la Sihăstria) se face priveghere. Încearcă să te scoli, fă măcar trei cruci, spune „Împărate ceresc”, „Tatăl nostru” și ce mai știi tu, fă 24 de metanii – și ai stat la toată privegherea…

Când nu poți plânge la rugăciune, asta este și pentru umilința noastră, tătucuță, ca să ne smerim. Nu trebuie neapărat să plângem în hohote. „Jertfa plăcută lui Dumnezeu este duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi.”

Că și diavolul te ajută câteodată să plângi, ca pe urmă să te mândrești și să te pierzi. Venea aici o femeie, și o dată mi-a spus: „Eu, părinte, fac în fiecare zi câte 100 de metanii” – dar făcea fără blagoslovenie. Și i-am spus așa: „De acum înainte, să nu mai faci 100, să faci numai 24 de metanii pe zi. Atât ai blagoslovenie”. Și a venit la mine după o lună de zile plângând și mi-a spus: „Părinte, nu reușesc să mai fac cele 24 de metanii pe zi. Nu știu ce se întâmplă, dar nu pot să mai fac – eu, care făceam câte 100 de metanii și încă îmi era foarte ușor să le fac, acum în nici una din zile nu am reușit să fac 24 de metanii, așa cum mi-ai spus”. Ai văzut? O lupta vrăjmașul, pentru că astea erau făcute cu blagoslovenie. Când făcea câte 100, era și oleacă de mândrie acolo.

Așa că tot ce faci să faci cu blagoslovenia duhovnicului. Acolo unde ești tu, mergi la duhovnic și spune-i să-ți dea el să ai o rânduială de rugăciune. El să știe rânduiala rugăciunii tale, iar tu atâta să faci, pentru cât ai blagoslovenie. E bine să ceri sfat și blagoslovenie și pentru o faptă bună pe care vrei s-o faci, sau pentru o zi de post… Tot ce faci să faci cu blagoslovenia duhovnicului, tătucuță, ca să nu aibă îndrăzneală vrăjmașul la osteneala ta…

Cuvinte de folos despre rugăciune, Părintele Paisie de la Sihla, Editura Bizantina, 2010

Mânia

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

Atunci când te vei mânia împotriva cuiva (şi mai ales dacă aceasta se întâmplă des), să-ţi aminteşti că stăpânul oricărui rău este diavolul, care seamănă între oameni discordie. Deci în loc să te mânii îm­potriva aproapelui, îndreaptă-ţi mânia împotriva celui care este pricina tu­turor relelor. Deseori omul nu este decât arma oarbă a duhului răutăţii şi de aceea se cade să avem îngăduinţă şi compătimire”.

„A te mânia, a te lăsa stăpânit de iritare nu este altceva decât a te pedep­si pe tine însuţi pentru prostiile altora”.

„Patimile noastre sunt asemenea unui foc care nu a fost bine stins: ori­când poate să se reaprindă şi chiar să provoace un incendiu”.

„E de folos să ne rezervăm zilnic fie şi puţin timp pentru a ne întoarce atenţia asupra sufletului. Să gândim că ceasul plecării din această viaţă ne este ascuns de către Domnul, tocmai pentru a fi în orice clipă pregătiţi să ne înfăţişăm înaintea tronului Judecăţii. Nu amânaţi grija pentru mântuirea voastră pe mâine, căci s-ar putea să fie prea târziu”.

Din nvățăturile starețului Arsenie.

. DUHUL INTRISTARII ...

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

 

https://bisericasfintilorpetrusipavel.blogspot.com/

Bucuria mea, Sfantul Siluan Athonitul spune: „Acum oamenii s-au facut mandri si nu se mantuiesc decat prin INTRISTARI si POCAINTA si numai foarte rar ajunge cineva la IUBIRE.” Iar Sfantul Serafim de Sarov, ne indeamna asa: "Atentie la DUHUL INTRISTARII, fiindca, aceasta da nastere la toate relele. O mie de ispite apar din pricina lui: AGITATIE, FURIE, INVINUIRE, NEMULTUMIRE DE STAREA TA, GANDURI DE DESFRANARE, SCHIMBARE PERMANENTA A LOCULUI. Uneori duhul cel rau al intristarii pune stapanire pe suflet si-l lipseste de umilinta si bunatate fata de frati si da nastere la repulsie fata de orice conversatie. Atunci sufletul evita oamenii, crezand ca acestia se afla la originea tulburarii sale si nu intelege ca pricina tulburarii sale se afla intr-insul. Sufletul plin de intristare si parca scos din minti este incapabil sa accepte in pace sfaturile bune ce i se aduc sau sa raspunda cu umilinta la intrebarile ce i se pun. Primul medicament cu ajutorul caruia omul isi afla in curand mangaiere sufleteasca este SMERENIA INIMII, asa cum ne invata Sfantul Isaac Sirul. Aceasta boala este tratata cu RUGACIUNE, ABTINERE DE LA GRAIREA IN DESERT, LUCRUL MAINILOR DUPA PUTERILE FIECARUIA, CITIREA BIBLIEI si RABDARE; fiindca, el se naste din LASITATE, TRANDAVIE si GRAIRE IN DESERT”. Sfantul Macarie cel Mare zice: "Nu este nevoie de cuvinte multe, ajunge sa stai cu mainile ridicate. Nu pentru multimea cuvintelor vom fi ascultati, ci pentru zdrobirea inimii." Si atunci ma rog pentru tine asa: “Sa caute Domnul asupra ta cu fata vesela si sa te miluiasca! (Numerii 6:25). 

                                                                                   Amin si Aliluia!
                                                                                  Preot Ioan

Pe cine iubeşte Domnul, aceluia îi trimite necazuri

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

                       

În toate necazurile, printre care se numără şi boala, următoarele doctorii aduc folos duhovnicesc şi mângâiere duhovnicească: încredinţarea în voia lui Dumnezeu, recunoştinţa faţă de Dumnezeu, mustrarea de sine şi recunoaşterea că suntem vrednici de pedeapsa lui Dumnezeu...

În timpul bolii trebuie mai întâi să ne silim a mulţumi lui Dumnezeu, iar atunci când sufletul gustă dulceaţa şi tihna pe care le aduce această mulţumire se grăbeşte singur spre ea, ca spre un liman. El se grăbeşte într-acolo fugind de valurile grele ale cârtirii, puţinătăţii de suflet şi întristării.

Prin multe necazuri se cuvine nouă a intra întru Împărăţia lui Dumnezeu. Pe cine iubeşte Domnul, aceluia îi trimite necazuri, şi acestea omoară inima alesului Său faţă de lume, o deprind să plutească în apropierea lui Dumnezeu. În toate necazurile, printre care se numără şi boala, următoarele doctorii aduce folos duhovnicesc şi mângâiere duhovnicească: încredinţarea în voia lui Dumnezeu, recunoştinţa faţă de Dumnezeu, mustrarea de sine şi recunoaşterea că suntem vrednici de pedeapsa lui Dumnezeu, aducerea aminte de faptul că toţi sfinţii au săvârşit calea vieţii lor pământeşti în pătimiri necontenite şi crâncene, că necazurile sunt paharul lui Hristos. Cel ce nu s-a împărtăşit de acest pahar nu e în stare să moştenească fericirea cea veşnică.

(Sfântul Ignatie Briancianinov, De la întristarea inimii la mângâierea lui Dumnezeu, Editura Sophia, 2012, pp. 160-161)

Rugăciune către Sfântul Mucenic Efrem

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".


                         



O, Sfinte Părinte Efrem, căzând înaintea ta cu umilință, ridicăm acum glasul nostru spre tine. Cum se cuvine oare să te numim: minunat următor al Domnului Hristos, mare nevoitor și pustnic, cuvios părinte, mare mucenic, preot al Dumnezeului Celui Preaînalt, izvorâtor de mir, făcător de minuni, grabnic ajutător, mare tămăduitor de multe feluri de boli, slobozitor din multe necazuri și primejdii, mângâietor în deznădejde sau ajutător întru toate nevoile? Cu adevărat, toate aceste numiri le porți dintru darul Duhului Sfânt și de aceea te rugăm să nu ne treci cu vederea, ci degrabă venind întru întâmpinarea noastră, mijlocește-ne mare milă de la Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Și fie ca prin puterea minunată a rugăciunilor și a predicilor tale să dobândim întărire în a purcede și noi pe calea cea strâmtă ce duce spre Împărăția Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh. Amin.

RUGĂCIUNE PENTRU CEI BOLNAVI, CĂTRE SFÂNTUL EFREM CEL NOU 

Sfinte Efrem, mare mucenice al lui Hristos, ascultă acum puţina noastră rugăciune pentru robii lui Dumnezeu (numele) care sunt încercaţi de grele boli, suferinţe şi de ispite. Venim la tine ca la un doctor ceresc şi tămăduitor, și credem că vei primi cererea noastră şi vei uşura suferinţele lor. Ai spus că ai leacuri pentru toate felurile de boli, şi de aceea nădăjduim că iubirea ta de oameni nu s-a împuţinat. Cine poate spune mulţimea minunilor tale? Cine ştie câţi suferinzi au aflat izbăvire prin rugăciunile tale?

Ajută-i, dar, Sfinte Efrem, preabune părintele nostru, ajută-i pe cei suferinzi! Roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru ei şi, dacă le este de folos să fie tămăduiţi degrabă, fă să se întâmple aceasta spre Slava lui Dumnezeu, folosul sfânt și mântuirea lor! Iar dacă le este mai de folos să ducă mai departe crucea suferinţei lor, dă-le curaj, putere și răbdare, și ajută-i să îndure fără să se plângă și să cârtească în fața lui Dumnezeu, ca să primească luminoasa cunună a răbdării creștinești!

Sfinte Mare Mucenice Efrem, tu ai răbdat suferinţe de nespus, iar viaţa noastră este plină de desfătări. Dar chiar dacă suntem păcătoşi şi întinaţi prin tot felul de patimi, îndrăznim a ne ruga ţie să ne ajuți! Căci nu pentru noi ne rugăm ţie, sfinte, ci pentru bolnavii aceştia pe care suferinţele i-au îngenunchiat. Fii lor păzitor, povăţuitor, ocrotitor, mijlocitor şi tămăduitor, ca să îţi mulţumească cu inimă smerită şi să Îl slăvească veșnic pe Preasfântul Dumnezeu, care te-a acoperit cu Harul Său, arătându-te mare făcător de minuni, în vecii vecilor. Amin!

Pentru rugăciunile Sfântului Efrem cel Nou, Dumnezeu să miluiască și vindece toate sufletele noastre bolnave de păcat, găsind calea cea sfântă și potrivită pentru mântuirea lor!