Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26).
Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel.
Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".
“33. Minte curata este aceea care s-a despartit de nestiinta si e luminata de lumina dumnezeiasca.
34. Suflet curat este acela care s-a eliberat de patimi si se bucura neincetat de dragostea dumnezeiasca.
38. Daca propriul iubirii este sa rabde indelung si sa fie cu bunatate, cel ce se lupta cu manie si planuieste viclesug vadit este ca se face strain de Dumnezeu, daca Dumnezeu este dragoste ( 1 Ioan 4:8).
40. Roadele iubirii sunt: a face bine aproapelui din toata inima, a rabda indelung, a fi cu ingaduinta si a folosi lucrurile cu dreapta judecata.
41. Cel ce iubeste pe Dumnezeu nu intristeaza pe nimeni si nu se intristeaza pentru cele vremelnice [...]
42. Cel ce iubeste pe Dumnezeu traieste pe pamant viata ingereasca postind si priveghind, cantand su rugandu-se si gandindu-se pururea numai lucruri bune de tot omul.
43. Daca pofteste cineva ceva se lupta ca sa si dobandeasca. Dar dintre toate bunurile si lucrurile vrednice de poftit cel fara asemanare mai bun si mai vrednic de dorit este Dumnezeu.
44. Sa nu-ti intinezi trupul cu fapte de rusine su sa nu-ti spurci sufletulcu ganduri viclene; si pacea lui Dumnezeu va veni peste tine aducand iubire.
45. Chinuieste-ti trupul cu foamea si cu privegherea si indeletniceste-te fara lenevire cu cantarea si cu rugaciunea; si sfintenia neprihanita va veni peste tine aducand iubire.
46. Cel ce s-a invrednicit de cunostinta dumnezeiasca si a dobandit lumina acesteia prin dragoste nu va fi tulburat niciodata de duhul slavei desarte.[...].
48. Cel ce se teme de Dumnezeu are pururea ca tovarasa smerenia, si prin gandurile acesteia vine la dragostea si la multumirea catre Dumnezeu. Caci isi aminteste de purtarea lumeasca de mai'nainte, si cum din toate acestea l-a izbavit pe el domnul si la stramutat de la viata patimasa la viata dupa Dumnezeu. In felul acesta dobandeste dupa temere si dragostea, multumin pururea cu smerenie”
(Sfantul Maxim Marturisitorul).
