de Preot Sorin Croitoru
Moise L-a numit “Profetul”,
Tu ai spus că Domnu-i “Miel”,
În cuvinte diferite
Voi v-ați referit la El.
Ca și Moise tu, Ioane,
I-ai trecut pe-ai tăi prin apă;
El prin mare, tu prin râul
Care țara ți-o adapă,
El i-a izbăvit de viața
Ce-o trăiseră-n trecut,
Tu i-ai pregătit de Domnul,
Care cerul l-a făcut.
Tu și Moise-ați fost, Ioane,
Iubitori de isihie:
El cu oile pe munte,
Tu cu fiarele-n pustie.
Pe-amândoi v-a scos de-acolo
Nevăzutul Dumnezeu
Și v-a dat o misiune
Și un drum în viață greu.
Amândoi, și tu și Moise,
Erați stâlpi de foc în rugă:
Tu în liniște-n pustie,
El cu neamul tot pe fugă.
Duhul Domnului profetic
Era pururea în voi
Și în vreme liniștită
Și în vreme de război.
Amândoi, și tu și Moise,
Ați vorbit cu Creatorul:
Pentru tine-a vrut Hozeva,
Pentru el a vrut Taborul,
Însă când citesc Scriptura,
Cu uimire mă întreb:
Cum vorbea cu Tatăl Moise
Sus, pe Muntele Horeb?..
Și pe tine și pe Moise
V-a ales Divinitatea
Să călăuziți poporul
Și să-l învățați dreptatea;
Moise într-o viață-întreagă
Multe semne a făcut,
Tu din cauza dreptății
Viața însăși ți-ai pierdut.
Mare sfânt fusese Moise,
Însă tu ai fost mai mare,
Căci o spune Cel ce știe
Sufletul la fiecare,
Fiindcă Moise prin căință
A ajuns desăvârșit,
Însă tu prin nevoință
Te-ai păstrat neprihănit.
Moise a văzut cu ochii,
Tu ai și atins Cuvântul;
Când L-ai botezat pe Domnul
S-a uimit nespus pământul,
S-a înspăimântat Iordanul,
Întorcându-se-înapoi,
Iar de ne gândim mai bine,
Ne înspăimântăm și noi.
Cinsti-mu-te, Sfinte Ioane,
Pentru viața minunată
Care te-a făcut pe tine
Sfânt cum n-a mai fost vreodată,
De aceea și Stăpânul,
Milostivul Dumnezeu,
Împreună cu toți sfinții
Te va preaslăvi mereu..
