Bucuria mea, in Vechiul Testament Lacasul Domnului se numea Templu si el a fost prototipul, prefigurarea Bisericii Crestin Ortodoxe. Praznicul intrarii Maicii Domnului in Templu este o chemare, un indemn pentru toti crestinii ortodocsi sa vina in Biserica Crestin Ortodoxa, pe tot parcursul vietii, cu timp si fara timp, in duminici si in sarbatori si nu numai. Zice si Sfantul Parinte, Ioan Gura de Aur: “Nu te departa de Biserica!”
Asa cum prunca Maria a fost dusa la Templu, tot asa crestinii ortodocsi trebuie sa-si duca pruncii spre a primi Sfanta Impartasanie, CEL PUTIN la 40 de zile, fara spovedanie, pana la implinirea varstei de 7 ani. De ce? Pentru a prinde dragoste de Sfintele slujbe si a creste in atmosfera curata a Sfintei Biserici Ortodoxe. Fiindca, intre un copil care in timpul Sfintei Liturghii se gaseste in Biserica si altul care este la meditatie, la televizor, la terasa, este o diferenta covarsitoare. Intr-un fel va creste unul, si in alt fel celalalt!
Dupa varsta de 7 ani, copiii trebuie dusi in fiecare duminica la Biserica, dusi la spovedanie si impartasanie cel putin de 4 ori pe an, pusi sa tina post cel putin miercuri si vineri, sa se roage dimineata, seara, la masa si dupa masa.
Acest praznic este de asemenea, un indemn pentru fiecare crestin ortodox, s-o cheme pe Maica Domnului sa intre si in casa lui si in casa sufletului lui. Familia mai este numita si “Biserica cea mica”, dar si inima este o “biserica”, dupa cum spunem in Randuiala Sfintei Impartasanii: “Faradelegile mele trece-le cu vederea Doamne, Cel Te-ai nascut din Fecioara si curateste-mi inima mea, facand-o biserica a Preacuratului Tau Trup si Sange...”.
Asadar, inima este o “biserica” in care primim pe Dumnezeu, dar primim si pe cei alesi ai Sai: pe Maica Domnului si pe toti Sfintii.
Amin si Aliluia!
Preot Ioan
.
Preot Ioan
.
