ÎN CERURI NOI AVEM O MAMĂ !
Cu totul înghițiți de lume,
Ba prea nervoși, ba plini de glume,
Distrați, nu mai băgăm de seamă
Că-n Ceruri noi avem o Mamă
Prin multe greutăți trecută,
Atât de blândă și tăcută,
Dispusă să ne-ajute-n toate,
Căci orice își dorește, poate..
Credință e aceasta, oare,
Să ne-ncruntăm de-ngrijorare,
Cu totul consumați de teamă,
Dar ignorând pe-a noastră Mamă?..
Ea ne privește cu durere,
Văzând că nu i se mai cere
Ca înainte ajutorul..
O fi uitat-o, vai, poporul?..
De-i recunoaștem Maicii rostul,
Văzând că îi începe Postul,
De astazi pân' la Adormire,
Să-l ținem, demonstrând iubire!
Cu paraclise și-acatiste
Ne vom feri de zile triste,
Iar renunțarea la mâncare..
Ne-o va plăti cu-mbelșugare!
Creștin de ești, acum se vede!
De nu ții Postul, cin' te crede??
Păcat e și ce scoți din gură,
Și să mănânci în Post friptură!
Măicuță Sfântă, dă-mi credință
Ca să postesc în nevoință,
Să te cinstesc cum se cuvine,
Arzând păcatele din mine!
Amin
