Bucuria mea, ai grija sa fii slobod de toata dezmierdarea cea lumeasca, ca nu cumva sa te legi cu legaturile cele vesnice ale plangerii. Nu cauta odihna in dezmierdarile cele pamantesti, nici mangaiere intru poftele tale cele trupesti. Intru Domnul Dumnezeu, Cel ce a facut toate, sa-ti fie cele ce ai pe pamant, ca si cum nu le-ai avea, ce iei ca si cum nu ai lua, ce mananci ca si cum nu ai manca, ce bei ca si cum nu ai bea. Fii slobod de toate cele pamantesti ca sa te lipesti de Dumnezeu cu toata inima ta. Fiindca toate cele pamantesti spre putina vreme sunt, iar Harul Duhului Sfant este vesnic. Dulceata cea pamanteasca nu daruieste odihna, nici cea trupeasca nu-i aduce sufletului mangaiere, ci neincetat si de-a pururea ii face suparare si tulburare adevarata (DUPA PLACERE, URMEAZA DURERE! CARE DESFATARE ESTE LIPSITA DE INTRISTARE?).
De ai trai in dezmierdarile trupesti chiar mii de ani, dar pace si odihna niciodata nu vei avea. TOATA VIATA NOASTRA LUI HRISTOS DUMNEZEU SA O DAM!
Amin si Aliluia!
Preot Ioan 
.
.
