Marire Tie, Doamne Sfinte,
Ca mi-ai dat viata „o comoara „
Mi-ai dat lumina, mi-ai dat minte
Si toate câte ma-nconjoara.
Sa fiu mereu iubit de Tine
Eu voi munci din rasputere,
Mereu voi face numai bine
Si voi fi numai mângâiere.
Voi înflori prin fapte bune
Asa cum înfloreste marul
Si-n toata vorba mea voi spune
De-a pururi numai adevarul.
Cu toti copiii voi fi frate
Si nu voi sti ce este ura
Spre clevetiri si nedreptate
Eu, Doamne, n-oi deschide gura.
Flamândului s-astâmpar chinul
Voi frânge pâinea mea în doua
Voi fi curat precum e crinul
Scaldat în boabele de roua.
Cu mila inima-mi va bate
Si voi iubi cu mila sfânta
Pe orisicare vietate
Ce-n lumea asta nu cuvânta.
Asa ma leg, cu dor fierbinte,
Sa-mi fie fapta si cuvântul
Si-asa ajuta-mi, Doamne Sfinte,
Cum îmi voi tine legamântul.
„…Dăruind în preajma Crăciunului dorim să ne răscumpărăm greşeala de atunci, să ne reabilităm cumva în faţa Celui ce mereu ne-a învăluit şi ne învăluie cu dragostea Sa” ,
