Rugăciune în Sfânta şi Marea Miercuri din Săptămâna Patimilor

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".



Iisuse-al meu, aş vrea cu mir să-Ţi ung
trupul Tău sfânt ce ştie ce-L aşteaptă,
mir scurs din fiecare gând sau faptă,
dar faptele curate nu-mi ajung.

Sufletul meu l-aş transforma în mir
să-Ţi spăl cu el sfinţitele picioare,
dar sufăr fiindcă sufletu-mi nu are
într-însul purităţi de elixir.

Ştiu că Tu m-ai ierta, văzând ce-ndur,
şi mi-ai primi ofranda cu iubire,
dar cum s-ating a Ta Dumnezeire
cu mirul meu ce nu e încă pur?

Doar lacrimile mele îndrăznesc
picioarele-ndelung să îţi sărute
şi parcă simt lumină în derute
şi de credinţă mă împodobesc.

Şi plâng ştiind, Iisuse, că-n curând
pe cruce ai să stai şi pentru mine,
bătut şi insultat fără ruşine,
în timp ce Tu ne vei privi iertând.

SAPTAMANA PATIMILOR

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

Iti multumesc, Parinte, ca sunt viu,
Si pot vorbi acum si-aici cu Tine,
 E Saptamana Patimilor, stiu,
Si cei ce Te hulesc o stiu prea bine!

Iar Fiul Tau, Cel parasit de toti,
 Inspre Golgota frigului se-ndreapta, S
i-acolo Sus, intre talhari si hoti,
Aceeasi rastignire Il asteapta.

Cand sevele din muguri dau navala,
 De veacuri bruma urii sta la panda,
Pilat, nevinovat, pe maini se spala,
 Mi-e inima ca floarea de plapanda.

Si simt si vad cum rad in floare merii,
 Si-aud cum plange vita cea de vie,
In toate e un semn al Invierii,
 Al unei impacari ce va sa fie.

Adam din mine murmura sub Pom,
De-aceeasi goliciune i-e rusine,
 Iti multumesc, Parinte, ca sunt Om,
 Si pot grai aici si-acum cu Tine!

Nicolae Nicoara- Horia