INVATATURI SI PILDE

Trăia odată într-un sat, împreună cu fiul său, un bătrân foarte sărac, dar cu frică de Dumnezeu. Şi la bucurie, şi la necaz, totdeauna spunea: "Că-i necaz sau bucurie, numai Dumnezeu o ştie". Nici la necaz nu se întrista, nici la bucurie nu juca, ci pe toate le considera fireşti şi le primea ca din mâna lui Dumnezeu. El avea însă un cal foarte frumos. Atât de frumos încât domnitorul ţării voia să i-l cumpere. Dar bătrânul l-a refuzat spunându-i: "Pentru mine acest cal nu este un simplu animal. El îmi este prieten. Cum aş putea să îmi vând prietenul?" Dar, într-una din zile, când bătrânul a mers la grajd, a văzut că i-a dispărut calul. Toţi sătenii i-au zis: "Ţi-am spus noi! Trebuia să îi vinzi calul lui vodă. Vezi dacă nu ai ascultat;
E clar că oamenii lui ţi l-au l-a furat! Ce mare ghinion!" "Că-i necaz sau bucurie, numai Dumnezeu o ştie", zise bătrânul. Toţi au râs de el. După două săptămâni însă calul s-a întors acasă. Şi nu era singur, avea în spate o mulţime de cai. Acesta, după ce scăpase din grajd, a întâlnit pe câmp o turmă de cai sălbatici, iar când s-a întors, restul cailor s-au luat după el. "Ce bucurie pe capul tău!" strigară sătenii. Bătrânul, împreună cu fiul său, a început să îmblânzească acei cai noi veniţi. Dar, o săptămână mai târziu, fiul bătrânului şi-a rupt piciorul în timp ce încerca să dreseze unul dintre cai. "Ce ghinion!" îi ziseră prietenii bătrânului. "Ce ai să te faci acum, fără ajutorul fiului tău? Tu eşti deja în pragul sărăciei!" "Că-i necaz sau bucurie, numai Dumnezeu o stie.
După câteva zile de la accidentul băiatului, soldaţii lui vodă trecură prin sat şi îi obligară pe toţi flăcăii să li se alăture. Doar fiul bătrânului a scăpat datorită piciorului său rupt. "Ce bucurie pe capul tău!" strigară vecinii. "Toţi copiii noştri au fost duşi la război, doar tu ai avut şansa să îl păstrezi lângă tine. Fiii noştri ar putea fi ucişi." Bătrânul le răspunse: "Că-i necaz sau bucurie, numai Dumnezeu o ştie". Şi aşa şi-a petrecut bătrânul toată viaţa, liniştit în ispite, smerit în reuşite şi netulburat de gura lumii.
Lupta

Drumul creştinului este plin de piedici, care devin din ce în ce mai dese. Aşadar, trebuie să luptăm cu bărbăţie, mergând pe urmele Sfântului Apostol Pavel. Cel care se luptă cu patimile sale, împlineşte poruncile lui Dumnezeu şi se curăţă sufleteşte, iar de cel cu sufletul curat Se apropie Domnul, Care a făgăduit: vom veni la el, şi vom face locaş la el (Ioan 14, 23).
Ar fi un lucru foarte bun dacă, îngrijindu-ne de cele de zi cu zi, totodată, nu vom abandona nici lupta duhovnicească.
Noi trebuie să ne luptăm, şi Domnul, văzând râvna noastră ne va veni neîntârziat în ajutor să biruim toate ispitele trimise de diavol. Sfântul Antonie cel Mare spunea: ,,mâinile la lucru, iar gândul la cer!” Astfel a procedat el însuşi, şi aşa i-a învăţat şi pe alţii să facă.


(Sfântul Teofan )

Un om statea in coliba lui aplecat la rugaciune...dintr-odata coliba s-a umplut de Lumina si i-a aparut Dumnezeu. Domnul i-a cerut sa faca pentru el o munca.
I-a spus ca va trebui sa impinga stanca mare din fata colibei zilnic, cu toate puterile sale. Multi ani s-a muncit din greu, de la rasaritul la apusul soarelui, impingand din toate puterile, dar stanca era de neclinitit. Asa incat omul a ramas cu impresia ca sarcina lui este imposibil de realizat si ca toata munca lui va fi un esec. In fiecare noapte barbatul se intorcea trist si istovit in coliba lui, simtind ca intreaga zi a irosit-o degeaba.
Tocmai cand barbatul era mai descurajat, “cel rau” a aparut in gandurile acestuia :
- De atata timp impingi piatra si ea nici nu s-a clintit. De ce te distrugi
singur pentru asta? Petrece-ti timpul facand doar un efort minim si te vei simti mai bine...
Barbatul ostenit tocmai asa isi propusese sa faca, dar inainte de asta a decis sa se roage si sa-si spuna pasul lui Domnului.
- Doamne, a spus, am muncit mult si greu pentru Tine, adunandu-mi toate puterile sa fac ce mi-ai cerut. Acuma, dupa atata timp, nu am reusit sa misc piatra nici cu jumatate de milimetru. Cu ce am gresit? De ce am esuat?”
Domnul i-a raspuns intelegator:
- Prietene, cand ti-am cerut sa-mi slujesti, ti-am spus ca sarcina ta era sa
impingi cu toate puterile in stanca, ceea ce ai si facut...
Niciodata nu am spus ca ma astept ca tu sa o misti...
Sarcina ta era doar sa impingi...Si acum vii la Mine obosit spunand ca ai esuat...
Dar chiar asta e realitatea?
Priveste la tine…bratele iti sunt puternice si musculoase, spatele e vanjos si bronzat, mainile iti sunt batatorite de atata apasare, picioarele ti-au devenit solide si puternice.
Te-ai dezvoltat mult si capacitatile tale sunt peste ce te-ai fi putut astepta. Sanatatea iti este nestirbita.
Adevarat, nu ai miscat stanca.
Dar sarcina ta a fost sa ma asculti si sa impingi, ca sa-ti pui la incercare
credinta si increderea in intelepciunea Mea. Ceea ce ai si facut.
Si fiindca asta ti-ai dorit atata timp prietene, acum voi muta Eu stanca...

“Dumnezeu nu ne cere minuni. Acelea le face El.”
– Parintele Arsenie Boca

RUGĂCIUNEA CREŞTINILOR ORTODOCŞI PENTRU VREMURILE DE ACUM

Izbăveşte-mă, Doamne, de ademenirea mîrşavului şi vicleanului antihrist, timpul căruia se apropie, şi mă adăposteşte de mrejele lui în pustia tainică a mântuirii Tale. Dă-mi tărie şi bărbăţie neclintită să mărturisesc numele Tău cel sfînt, să nu dau îndărăt de frica diavolească, să nu mă lepăd de Tine, Mîntuitorul şi Răscumpărătorul meu, de Sfînta Ta Biserică!
Doamne, dă-mi, rogu-Te, ziua şi noaptea, plângere şi lacrimi pentru păcatele mele şi fii milostiv în ceasul Straşnicei Tale Judecăţi! Amin. - Ieroschimonahul Anatolie de la Optina -


SĂ AJUTĂM PE CEI MICI
Un soricel tragea cu ochiul printr-o crapatura a zidului si a vazut taranul si nevasta deschizand un pachet. "Interesant de vazut ce mancare este in pachet" s-a gandit soricelul in sinea lui si s-a cutremurat vazand perechea scotand o capcana de soareci. A iesit soricelul in curte si a inceput sa strige : "Este o capcana de soareci in casa, este o capcana de soareci!!"
Gaina a cotcodacit, si-a ridicat capul si i-a zis: "stimate soricel, eu stiu ca-i o nenorocire pentru tine, dar pentru mine nu are nici o importanta" Soricelul s-a indreptat catre purcelul din curte, care i-a aratat simpatie si i-a spus: "imi pare asa de rau domnule soricel, dar nu este nimic de facut decat sa ma rog pentru tine". Soricelul s-a indreptat spre vaca, dar ea l-a privit cu dispret: "Poti sa crezi ca sunt in pericol, aa..."
Trist si speriat s-a intors soricelul acasa sa se descurce singur cu capcana de soareci. Noaptea s-a auzit un clic, ca atunci cand se inchide o capcana de soareci. Nevasta taranului a sarit din pat sa vada ce s-a prins in capcana. In intuneric nu a vazut ca era coada unui sarpe otravitor ce s-a prins in aparat.
Sarpele a muscat-o si ea a fost transportata la spital. A fost tratata si a revenit acasa cu temperatura mare. Toti stim ca cel mai bun tratament in caz de temperatura mare e o supa proaspata de gaina. A luat taranul gaina si a taiat-o ca sa gateasca supa. Vecinii si prietenii au venit sa viziteze bolnava si stateau cu ea cu schimbul. Ca sa-i hraneasca s-a vazut nevoit taranul sa taie porcul. Femeia era pe moarte si nu dupa mult timp a murit. Multi cunoscuti au venit si pentru masa de dupa inmormantare a trebuit taranul sa taie vaca..


MORALA

Data viitoare cand veti auzi ca cineva are o problema si vi se va parea ca ea nu va atinge, amintiti-va ca atunci cand cel mai slab e amenintat, toti suntem in pericol!

PRIETENIA

Nu trebuie sa ne miram ca multi oameni nu stiu si nu vor sa fie prieteni adevarati ! Acesti oameni nu se iubesc pe ei insisi, isi iubesc doar trupul, nu si sufletul ! Neiubindu-se cu adevarat pe ei insisi, nepretuindu-si ce au mai de pret in ei, adica sufletul, nu pot sa pretuiasca nici valoarea semenilor lor ! Semenii nostri au si suflet, nu doar trup !Oamenii au si nevoi spirituale, nu doar nevoi trupesti ! A fi prieten inseamna a te gandi la altul asa cum te gandesti la propria ta persoana! Daca unii se gandesc doar la placerile egoiste ale trupului lor si ignora sufletul, nu vor putea invinge puterea egoismului din ei care le controleaza viata prin faptul ca s-au obisnuit cu raul ca mod de viata si nu mai fac binele care este firesc, ci fac raul care este nefiresc. Un om care a ascuns raul in inima lui, care este plin de sine, nu are loc in inima sa pentru Dumnezeu si pentru iubirea curata, neconditionata, pe care o presupune adevarata prietenie ! In inima lor nu au loc semenii lor, sunt doar ei cu patimile din ei, care ii chinuie ! Au pierdut pacea si bucuria inimii prin egoismul mandriei si nu stiu sa daruiasca neconditionat iubire ! Sa ne cautam prieteni cu inima curata, care sunt prieteni cu Dumnezeu, dar in acelasi timp sa ne schimbam si noi inima pentru a putea deveni la randul nostru prieteni pentru altii !
Omul se apropie de D-zeu,cand se departeaza de orice mangaiere pamanteasca.Fericit este sufletul care ìntelege ce ìnseamna a iubi pe Mantuitorul Iisus Hristos si a se dispretui pe sine pt.IS.HS. Iubirea unei fapturi oarecare e ìnselatoare si nestatornica;dragostea lui Iisus este credincioasa si trainica.Nu va ìncredeti ìn prieteni si ìn cel de aproape nu va puneti nadejdea. (proorocul Miheia) Trebuie a te apropia de oameni,dar a nu te da decat lui D-zeu.Vrem a iubi si a fi iubiti si ne departam de izvorul adevaratei iubiri, -al Iubirii nesfarsite.S-a ìntelegem ìn sfarsit cat de nebuneste lucru e de a ne lipi inima de ceea ce trece si cat sunt de zadarnice aceste prietesuguri pamantesti ce se duc cu anii si cu interesele. Ce cauti deci ìn ceturi? Ce ceri de la ele si ce pot ele sa-ti dea? Totdeauna pline de tulburari ca si tine ,ele doresc repausul si nu-l gasesc. Linistea e ìn D-zeu si numai acolo.In El singur e raspunsul,pacea,bucuria,mangaierea.Intoarce-te catre Domnul D-zeul tau.(Osea14)si te leapada de toate.Atunci, numai atunci vei ìncepe a te bucura de adevarata fericire.CINE SE ALIPESTE DE O FAPTURA VA CADEA O DATA CU EA,CINE STA ALATURI DE HRISTOS,VA FI TARE IN VEAC.PE EL SA-L IUBESTI SI PASTREAZATI-L PRIETEN,CAND TOTI TE VOR PARASI,EL NU TE VA LASA SI NU VA RABDA PANA IN SFARSIT S-A TE PRAPADESTI.(sf.VARSANUFIE)