Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26).
Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel.
Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".
Sa aprindem o lumanare pentru cei plecati dintre noi ,si sai pomenim cat de des putem...
Asa cum scrie in Sfânta Evanghelie după Luca...
"Când faci prânz sau cină, nu chema pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici pe rudele tale, nici vecinii bogaţi, ca nu cumva să te cheme şi ei, la rândul lor, pe tine, şi să-ţi fie ca răsplată. Ci, când faci un ospăţ, cheamă pe săraci, pe neputincioşi, pe şchiopi, pe orbi, Şi fericit vei fi că nu pot să-ţi răsplătească. Căci ţi se va răsplăti la învierea drepţilor.
Dragii mei la noi la biserica din Calea Lipovei , de cativa ani incoace ,zilnic primesc mancare peste 50 de persoane din zona noastra ...preotii nostrii , au si grija enoriasilor care se descurca mai greu si au venituri mici...Aici multi au ales sa isi pomeneasca si mortii , adica sa faca parastase , doar platesti mancarea , care este adusa de la restaurant si daca vrei faci si parastas , sau daca vrei pur si simplu sa faci un bine , platesti doar mancarea ...500 de lei ...fiecare alege ce meniu doreste ...Un preot vine si citeste sfintele slujbe de pomenire...
Multumim preotilor si comitetului de femei , care zilnic isi dau silinta sa faca lucruri folositoare sufletului , si sa ajute pe cei neputinciosi ...
Iata ce ne învata Sfântul Ioan Gura de Aur: „Nu amânati întoarcerea la Domnul, nici nu asteptati de pe o zi pe alta, ca nu cumva sa va pierdeti în timp ce asteptati. Vremea mortii este necunoscuta; si este necunoscuta pentru urmatoarea pricina: ca sa privegheati totdeauna. De aceea, ziua Domnului vine la fel ca un fur în noapte; nu pentru a fura, ci pentru a ne a ne îndemna sa fim mereu în stare de veghe. Pentru ca cel ce prevede venirea furului stie ca va veni un fur, sta si privegheaza si, aprizându-si candela, este totdeauna treaz. În acelasi fel, aprinzând flacara credintei si având o viata curata, tineti strâns si cu bucurie candelele într-o contiuna priveghere. De vreme ce nu stim când vine Mirele, trebuie sa stam pregatiti permanent, ca atunci când va veni, sa ne gaseasa priveghind.”
"Viaţa noastră pe pământ este ca o carte pe care o scriem noi, fiecare, prin faptele noastre, prin cuvintele noastre şi prin gândurile noastre. Cât suntem încă în viaţa aceasta putem reveni asupra a ceea ce am scris cu fapta, cu vorba sau cu gândul. Prin pocăinţă, prin îndreptare, prin începutul bun, corectăm capitole din viaţa noastră, fraze întregi din cartea vieţii noastre, exprimări greşite! Dar, atunci când s-a încheiat viaţa noastră pe pământ se pune sigiliu pe cartea vieţii noastre şi nu mai putem îndrepta nici capitolele, nici frazele, nici cuvintele, ci rămân aşa cum ne-a găsit ceasul morţii şi ziua judecăţii" (Sfântul Isaac Sirul)
Am gasit pe net o rugaciune care mi-a placut mult ...
Doamne, când mi-e foame, trimite-mi pe cineva care are nevoie de hrană;
când mi-e sete, trimite-mi pe cineva care are nevoie de apă;
când mi-e frig, trimite-mi pe cineva care trebuie încălzit;
când sufăr, trimite-mi pe cineva pe care să mângâi;
când crucea mea începe să fie prea grea, dă-mi crucea altuia s-o împart cu el;
când sunt sărac, adu-mi pe cineva care este în nevoie;
când nu am timp, dă-mi pe cineva pe care să-l ajut o clipă;
când mă simt descurajat, trimite-mi pe cineva pe care să-l încurajez;
când simt nevoia de a fi înţeles, dă-mi pe cineva care să aibă nevoie de înţelegerea mea;
când aş vrea ca cineva să aibă grijă de mine, trimite-mi pe cineva de care să am grijă;
când mă gândesc la mine, îndreaptă-mi gândurile către alţii…
Sa aprindem o lumanare pentru cei plecati dintre noi ,si sai pomenim cat de des putem...
Asa cum scrie in Sfânta Evanghelie după Luca...
"Când faci prânz sau cină, nu chema pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici pe rudele tale, nici vecinii bogaţi, ca nu cumva să te cheme şi ei, la rândul lor, pe tine, şi să-ţi fie ca răsplată. Ci, când faci un ospăţ, cheamă pe săraci, pe neputincioşi, pe şchiopi, pe orbi, Şi fericit vei fi că nu pot să-ţi răsplătească. Căci ţi se va răsplăti la învierea drepţilor.
Dragii mei la noi la biserica din Calea Lipovei , de cativa ani incoace ,zilnic primesc mancare peste 50 de persoane din zona noastra ...preotii nostrii , au si grija enoriasilor care se descurca mai greu si au venituri mici...Aici multi au ales sa isi pomeneasca si mortii , adica sa faca parastase , doar platesti mancarea , care este adusa de la restaurant si daca vrei faci si parastas , sau daca vrei pur si simplu sa faci un bine , platesti doar mancarea ...500 de lei ...fiecare alege ce meniu doreste ...Un preot vine si citeste sfintele slujbe de pomenire...
Multumim preotilor si comitetului de femei , care zilnic isi dau silinta sa faca lucruri folositoare sufletului , si sa ajute pe cei neputinciosi ...
Iata ce ne învata Sfântul Ioan Gura de Aur: „Nu amânati întoarcerea la Domnul, nici nu asteptati de pe o zi pe alta, ca nu cumva sa va pierdeti în timp ce asteptati. Vremea mortii este necunoscuta; si este necunoscuta pentru urmatoarea pricina: ca sa privegheati totdeauna. De aceea, ziua Domnului vine la fel ca un fur în noapte; nu pentru a fura, ci pentru a ne a ne îndemna sa fim mereu în stare de veghe. Pentru ca cel ce prevede venirea furului stie ca va veni un fur, sta si privegheaza si, aprizându-si candela, este totdeauna treaz. În acelasi fel, aprinzând flacara credintei si având o viata curata, tineti strâns si cu bucurie candelele într-o contiuna priveghere. De vreme ce nu stim când vine Mirele, trebuie sa stam pregatiti permanent, ca atunci când va veni, sa ne gaseasa priveghind.”
"Viaţa noastră pe pământ este ca o carte pe care o scriem noi, fiecare, prin faptele noastre, prin cuvintele noastre şi prin gândurile noastre. Cât suntem încă în viaţa aceasta putem reveni asupra a ceea ce am scris cu fapta, cu vorba sau cu gândul. Prin pocăinţă, prin îndreptare, prin începutul bun, corectăm capitole din viaţa noastră, fraze întregi din cartea vieţii noastre, exprimări greşite! Dar, atunci când s-a încheiat viaţa noastră pe pământ se pune sigiliu pe cartea vieţii noastre şi nu mai putem îndrepta nici capitolele, nici frazele, nici cuvintele, ci rămân aşa cum ne-a găsit ceasul morţii şi ziua judecăţii" (Sfântul Isaac Sirul)
Am gasit pe net o rugaciune care mi-a placut mult ...
Doamne, când mi-e foame, trimite-mi pe cineva care are nevoie de hrană;
când mi-e sete, trimite-mi pe cineva care are nevoie de apă;
când mi-e frig, trimite-mi pe cineva care trebuie încălzit;
când sufăr, trimite-mi pe cineva pe care să mângâi;
când crucea mea începe să fie prea grea, dă-mi crucea altuia s-o împart cu el;
când sunt sărac, adu-mi pe cineva care este în nevoie;
când nu am timp, dă-mi pe cineva pe care să-l ajut o clipă;
când mă simt descurajat, trimite-mi pe cineva pe care să-l încurajez;
când simt nevoia de a fi înţeles, dă-mi pe cineva care să aibă nevoie de înţelegerea mea;
când aş vrea ca cineva să aibă grijă de mine, trimite-mi pe cineva de care să am grijă;
când mă gândesc la mine, îndreaptă-mi gândurile către alţii…
