Sfânta Liturghie se deosebește de celelalte slujbe ale bisericii deoarece ea nu este doar un șir de rugăciuni care urmează o regulă prestbilită și are ca scop convorbirea cu Dumnezeu și sfințirea vieții, ci ea este prin excelență slujba desăvârțită a Bisericii în care nu doar că ne întrunim cu Domnul dar și mâncăm Trupul și Sângele Lui. Liturghia își are originea în Cina cea de Taină pe care Domnul Hristos a luat-o cu ucenicii Săi în foișor și după care a fost prins și răstignit. Acest moment se află relatat de către toți cei patru evangheliști cu detalii. Este foarte important ceea ce Domnul dă poruncă după săvârșirea ei: ”Şi luând pâinea, mulţumind, a frânt şi le-a dat lor, zicând: Acesta este Trupul Meu care se dă pentru voi; aceasta să faceţi spre pomenirea Mea.” (Luca 22:19) și „căci de câte ori veţi mânca această pâine şi veţi bea acest pahar, moartea Domnului vestiţi până când va veni. (I Cor. 11:26).”
Vedem că Domnul Hristos dă poruncă expres ca acest lucru să se repete și după moartea Lui și tot El accentuează că mâncând acea pâine de fapt mâncăm însuși Trupul și dacă bem , bem însuși Sângele Lui. Apostolii s-au dovedit fii ascultători, iar după învierea Domnului punctul central al întrunirilor și rugăciunilor comune era ”frângerea pâinii”. Cartea Faptele Apostolilor din Noul Testament face nu de puține ori referiri la acest obicei nou care capătă un loc deosebit în derularea vieții de creștin.
În literatura duhovnicească Sfânta Liturghie a fost numită în multe feluri încercând să se arate importanța ei pentru noi. Unii o numesc: ospățul credinței, sfânta jertfă, alți o numesc taina tainelor. Toate cu scopul de a ne arăta nouă măreția ei.
În cadrul Sfintei Liturghii darurile credincioșilor de pâine și vin, pe care le aduc la Sfântul Altar înaintea începerii Liturghiei, se prefac în Trupul și Sângele Domnului. Este foarte important să subliniem că tradiția mărturisește că toți creștinii care veneau la adunarea duminicală își aduceau darul lor arătând astfel grija pentru ca în timpul slujbei să aibă cu ce se împărtăși. Credinciosul oferă pâinea și vinul care simbolizează viața lui, ele fiind elemente exclusiv ale omului, și în schimbul lor primește viața veșnică.
