Nu suntem singuri

Însingurați, dar niciodată singuri,
Trăim adesea pe-o lamă de cuțit,
Suntem cu toții scuturați de friguri,
În vremuri grele, ce le trăim aici.

În ape tulburi, pescuiesc mai marii,
Năvodul scoate pestele mereu
Dar să nu uite dănsii nici o clipa,
Că ne veghează însuși Dumnezeu.

E mare nepăsarea, subțire firul vieții
Și la un colt de drum, putem să ne oprim
Și’n plănsete de clopot, sfîrșim prin a ne duce,
În locul pe care, de aici ni-l pregătim.

Voi ce dețineți astăzi frăiele puterii,
Să nu uitați de semeni, de neam, și de pămănt,
Să faceți conștiinței, revizie morală,
Că altfel ne moare țara, ca frunza tremurănd.

foto internet

Camelia Cristea

Botosaneanul Ortodox: Postul şi rugăciunea bătrânului

                            
                                Botosaneanul Ortodox: Postul şi rugăciunea bătrânului:

Venise  în  pustia  sketică,  la  Părinţii  cunoscuţi  ca  făcători de

minuni, un tânăr demonizat. Toţi s-au dat deoparte, din smerenie, ca

să nu arate ce puteri le-a dat Dumnezeu. Unul din ei înduioşat  de

suferinţele  tânărului,  a  făcut  semnul  crucii  peste  el  şi  poruncind

diavolului să iasă, a ieşit.

Dar diavolul i-a zis: „Dacă m-ai scos din locuinţa  mea, voi

intra în tine“. „Vino“, i-a spus bătrânul. Şi demonul a intrat în el şi

l-a chinuit doisprezece ani. Bătrânul a îndurat cu tărie şi s-a luptat cu

el prin rugăciune neîntreruptă şi post aspru.

Biruit în cele din urmă de bătrân, diavolul l-a eliberat. - „De ce

pleci?“ l-a întrebat bătrânul. „Nimeni nu te alungă“ -  "Postul tău

m-a alungat“, i-a răspuns demonul şi a dispărut. După cum zice şi

Mântuitorul:

„Acest neam de demoni nu iese decât numai cu rugăciune şi

cu post“ (Matei 17:21).