TAINA SFINTEI SPOVEDANII

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

   Sa stii frate draga, ca fara spovedanie la un preot crestin ORTODOX, nimeni nu se poate mantui. Sa-ti fie clar ca nu preotul iti iarta pacatele, ci IISUS HRISTOS, prin preot in Duhul Sfant si de aceea Dumnezeu nu tine cont de vrednicia sau nevrednicia preotului duhovnic. Ne-am BOTEZAT prin preot, ne-am MIRUNS prin preot, ne-am CUNUNAT RELIGIOS prin preot, ne SPOVEDIM prin preot, ne IMPARTASIM  prin preot, ne IMPARTASIM prin preot. Toti Sfintii Parinti, spun ca fara POCAINTA (Spovedanie si Impartasanie) Dumnezeu nu mantuieste pe nimeni. Asadar, esentialul vietii tale, este sa fii spovedit si impartasit, CEL PUTIN in cele 4 posturi mari ale anului sau ori de cate ori ti-o cere constiinta. "Iti spun ce-am invatat si eu, Umbland pe-al vietii aspru drum. Stiu, frate, ca la Dumnezeu, timpul se defineste "ACUM", La oameni "IERI si "AZI" si "MAINE".

Deci, de-ai gresit porneste-ndata,
Nimic sa lasi sa iti amane,
Spovedania cea curata,
 Si fa-o AZI, fratele meu,

 "MAINE"-i, sfatul celui rau!" Spovedeste-te acum iubite frate, fiindca "MAI TARZIU" poate deveni un "VESNIC PREA TARZIU!".
                                                                                                                           Preot Ioan.

PĂRINTELE DUHOVNIC..

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".




                    Dacă ar sti un duhovnic tanăr ce‑l asteaptă, n‑ar mai spovedi in viata lui!

   Cand am inceput eu să spovedesc, au venit peste mine niste patimi, cu putere mare, patimi despre care eu nici măcar nu auzisem vreodată! Si mă luptau cu atata forta, incat nu mai dormeam noptile. Duhovnicii nu spun fiindcă este descurajant pentru cei tineri.
   Nu stie nimeni cu cată furie e atacat un preot duhovnic! Cand mi‑am dat seama cu cine am de‑a face, cat de mare e lupta si răspunderea in fata lui Dumnezeu, mi‑am zis: Si dacă voi vedea cu ochii mei un preot duhovnic, sau chiar un ierarh păcatuind, nu odată, ci chiar in repetate randuri si tot nu‑l voi judeca vreodată, cand stiu cate patimeste de la diavolul un duhovnic. O singură dată in viata si intr‑un singur punct sa fie slab un duhovnic si sa vezi cu ce fortă va fi atacat prin acea slăbiciune a lui. Legiuni de draci asteaptă o bresă la un duhovnic.
   Spovedesc de sase ani. Insă un an şi jumătate n‑am stiut prea bine ce‑i cu mine din cauza ispitelor ce au venit asupra mea. Nici n‑apucam bine să ma ridic dintr‑o ispită, că mă lovea alta. Eei! Atuncea de ma vedea cineva ce‑ar fi zis despre mine? De asta ma doare tare mult lipsa de intelegere si a dragostei pentru parintele duhovnic. Vezi cum stau lucrurile? De exemplu, sa zicem ca un om isi d viata pentru tara lui. Cum este el privit? Ca un erou, nu? Dar duhovnicul – preot de mir sau calugar fiind – care se sacrifica pentru ca sa salveze un suflet de la moarte, cum se numeste el? Iar de se intampla sa se piarda ‑ sa nu fie! – in incercarea de a salva sufletul cuiva, ce vei spune despre el? El, care a „murit” luptand sa salveze suflete de la moarte! Celui cazut in transee pe buna dreptate i se spune erou, dar de ce il dispreţuim pe duhovnicul cazut in incercarea de a salva un suflet de la moarte? El de ce devine un paria şi nu e un erou?
   Macar sa nu‑l judecam… De aceea fiecare ucenic are DATORIA SFANTA să spună in fiecare zi, pană la moarte: DOAMNE, TE ROG SA-L MANTUIESTI PE PARINTELE MEU DUHOVNIC (... preotul). 

(Extras dintr-un interviu cu Parintele Iustin Miron, staretul Manastirii Oasa).

PREOȚI CU HAR, PREOȚI FĂRĂ HAR..

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

A zice "mult har", sau "puțin har" este ca și când ai zice "multă sănătate" și "puțină sănătate". Sănătatea ori o ai, ori nu o ai. Nu există "multă" sau "puțină"! La fel harul, îl ai sau nu îl ai. Nu se pune pe cântar.
Lumea vede că la un preot harul rodește mai mult, la altul mai puțin. Asta înseamnă oare că un preot are "mai mult" har, iar altul are doar "puțin"?.. Nici pomeneală! Harul rodește în preot precum sămânța aruncată în pământ. Unul o udă frumos (cu apa pocăinței), sămânța încolțește, prășește în jurul plantei celei mici, adică prin atenția minții alungă buruienile păcatelor, o îngrașă cu îngrășământul faptelor bune. Astfel harul devine plantă frumoasă, plină de roade! Alt preot în schimb, pierde timpul care i-a fost dat ca să îl dedice harului, ocupându-se mai mult de chivernisirea propriei familii.. "Să nu le lipsească nimic, să las copiilor câte o căsuță, etc., etc., apoi mă ocup eu serios de harul lui Dumnezeu".. Și uite așa trec anii, și nu vezi mare lucru de pe urma lui.. Că n-a avut timp, săracul.. Rămân doar case la copii..
Asta-i treaba cu harul preotului.

 (Preot Sorin Croitoru)