Mosii de iarna

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

Pomenirea mortilor - Mosii de iarna

Sambata, 9 Martie . Biserica Ortodoxa face pomenirea celor trecuti la cele vesnice. Aceasta sambata este cunoscuta in popor sub denumirea "Mosii de iarna". Exista pomenirea mortilor, pentru ca Biserica nu vede in moarte sfarsitul existentei omului.

Astfel, sambata 9 martie in fiecare biserica se oficiază Sfanta Liturghie, urmata de slujba Parastasului pentru cei adormiti. In ziua in care se savarseste Sfanta Liturghie, preotul scoate miride (particele) din prescura, pentru vii si morti. Ele sunt asezate pe Sfantul Disc, alaturi de Agnet - partea din prescura care reprezinta pe Hristos, ca dragostea Lui sa se reverse si asupra lor. Amintim ca in cadrul Sfintei Liturghii, Agnetul se preface in Trupul si Sangele Domnului. Astfel, miridele (care ii reprezinta pe cei pomeniti), participa la sfintenie prin prezenta lor alaturi de Trupul lui Hristos de pe Sfantul Disc.

Cine poate fi pomenit?

Se pot pomeni toti cei care au murit nedespartiti de Biserica. Nu pot fi pomeniti cei care au murit in dispret cunoscut fata de Dumnezeu. Precizam ca orice slujba a Bisericii se savarseste numai pentru cei care sunt membri ai ei, adica au devenit prin Sfintele Taine, madulare ale Trupului tainic al lui Hristos. De aceea nu pot fi pomeniti nici copiii morti nebotezati, pentru ca ei nu sunt membri ai Bisericii.

                                                           Pomenirea mortilor - Mosii de iarna

In Sambata dinaintea Duminicii lasatului sec de carne facem pomenirea mortilor, pentru ca in duminica urmatoare Biserica a randuit sa se faca pomenire de Infricosata Judecata si A doua venire a Domnului la care ne vom infatisa toti. Pentru ca multi crestini au murit pe neasteptate si fara pregatirea sau fara pocainta necesara, Biserica face mijlocire pentru toti acestia, ca sa se bucure de fericirea vesnica.
Simion Florea Marian mentiona in lucrarea "Trilogia vietii", "ca pe tot parcursul anului, in spatiul romanesc exista 20 de zile de Mosi". Cuvantul "mosi" vine de la "stramosi", si se refera la persoanele trecute la cele vesnice. Cu apelativul "mosi" sunt numiti nu doar mortii, ci si principalele sarbatori ce le sunt consacrate, precum si pomenile facute pentru ei. Din zilele de Mosi amintim: "Mosii de primavara" (de Macinici), "Mosii de vara" (sambata dinaintea Rusaliilor), "Mosii de toamna" (in prima sambata din luna noiembrie), "Mosii de iarna" (sambata dinaintea Duminicii lasatului sec de carne).
Sambata, zi de pomenire a celor adormiti

Sfintii Parinti au randuit ca sambata sa se faca pomenirea celor adormiti, pentru ca este ziua in care Hristos a stat cu trupul in mormant si cu sufletul in iad, ca sa-i elibereze pe dreptii adormiti. Pe de alta parte sambata e deschisa spre duminica, ziua invierii cu trupul. Duminica este numita si ziua a opta, pentru ca este ziua inceputului fara de sfarsit, ea nu va mai fi urmata de alte zile, va fi eterna.

O DESTĂINUIRE

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

                 

O să vă spun un secret, sau mai bine zis o să vă mărturisesc convingerea mea interioară în privința mântuirii oamenilor. Dragii mei, multe lucruri frumoase poate dărui umanitatea posteriorității. Mult geniu este pe pământ, multă frumusețe, multă sensibilitate, multă artă. Am ascultat uneori cântece de mi-au dat lacrimile, îngeri pe pământ, nu alta. Am privit sculpturi și tablouri, clădiri fumoase, grădini minunate, atât de minunate, încât am fost impresionat până în adâncul sufletului meu de atâta sensibilitate și creativitate câtă poate avea lumea aceasta în care trăim.. De câte ori nu folosim expresii de genul: "Raiul pe pământ!", sau: "Are o voce de înger."?.. Ori de câte ori ne aflăm în fața sublimului, a frumosului, fără să ne dăm seama noi îl punem în legătură cu Divinitatea, cu lumea perfecțiunii, cu "lumea cealaltă". De ce? Pentru că știm în adâncul inimilor noastre că există această lume a desăvârșirii, această lume a nemuririi și a frumosului. Numai că, din păcate, majoritatea oamenilor nu știu cum să ajungă în această lume. Există în noi o tendință naturală spre absolut pe care o irosim inutil. Ceea ce spunea Mântuitorul nostru Iisus Hristos, "Mulți sunt chemați, dar puțini aleși". Tuturor ne dă Dumnezeu instinctul aceasta de a-L căuta pe El, "chemarea", dar puțini sunt cei care încep să-L caute cu adevărat.
Trebuie să înțelegem, dragii mei, că Raiul este "Împărăția LUI DUMNEZEU" iată, am subliniat pe text, în această Împărăție nu se ajunge oricum, ci se ajunge căutându-L pe Dumnezeu, Stăpânul Raiului. Majoritatea oamenilor de azi, deși simt chemarea spre Absolut, spre Rai, spre Dumnezeu, neagă cu vehemență existența propriilor suflete nemuritoare, a lumii spirituale și a lui Dumnezeu Însuși. Alții, fără a le nega, își atribuie ei înșiși Raiul, despărțindu-l mintal de Împăratul Raiului, Dumnezeu, și crezând că se poate ajunge acolo, în ceruri, prin artă, prin moralitate și prin filozofie, fără viață religioasă. Nu, dragii mei, oricât de sensibil ar fi un compozitor, oricât de mult ar vibra un cântăreț și oricât de mult i-ar face să vibreze pe ascultătorii săi, oricât de frumos ar picta un pictor sau ar sculpta un sculptor, scoțând în evidență cele mai fine aspecte ale realității, în fine, oricât de mult ar fi atinse prin artă sufletele noastre, dacă nu ne raportăm în viață la Dumnezeu, Creatorul nostru, nu vom intra în Împărăția Sa. Secretul meu, la care mă refeream la începutul acestor rânduri, convingerea mea interioară este că Dumnezeu va lua la Sine, în Împărăția Sa, mulți oameni care au avut bunăvoința de a-L căuta, chiar dacă nu au putut descoperi calea cea adevărată a Bisericii Ortodoxe, în această multitudine de confesiuni creștine care sunt pe pământ. Adevărul este unul singur, Biserica este Una singură, este de ajuns să cercetezi cu zel științific care este acea comunitate creștină care a păstrat neschimbate doctrina și rânduielile Bisericii primare descrise în Faptele Apostolilor, ca să descoperi că această Biserică există cu adevărat și astăzi și ea este Biserica Ortodoxă. Dar repet, în această amestecătură de religii și de confesiuni este extrem de dificil să o descoperi tocmai pe aceea corectă atunci când te-ai născut în afara ei, în cine știe ce colț al lumii. Sunt convins așadar că Dumnezeu va lua la Sine mult mai multă lume decât credem noi, creștinii ortodocși, și sunt convins că foarte mulți dintre noi ortodocșii vom rămâne pe afară. Pentru că nu-L mai căutăm pe Dumnezeu din toată inima noastră. Biserica Ortodoxă este Adevărata Biserică, ea oferă toate darurile necesare mântuirii noastre. Îi îndemn pe toți creștinii care încă nu fac parte din ea să o caute cât mai repede și să-i devină membri cât mai curând. Dar îi îndemn și pe membrii ei să caute să împlinească toate rânduielile sale cu mare strictețe, dacă vor să se mântuiască. Dumnezeu să ne ajute pe toți, amin. Părintele Sorin Croitoru