.IISUSE, IISUSE, IARTA-MA, IISUSE!

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!"

Sfantul Parinte Arsenie Papacioc a fost intrebat de cineva: "Parinte, daca L-ai vedea acum pe Iisus Hristos, in fata Sfintiei tale, ce i-ai spune?" Parintele a raspuns: "I-as spune asa: IISUSE, IISUSE, IARTA-MA, IISUSE!" 

Sa zicem si noi rugaciunea aceasta, cat mai des posibil. Cand inspiram aerul in piept sa zicem: IISUSE, IISUSE (cu gandul la El), iar cand expiram aerul sa zicem: IARTA-MA, IISUSE! 

Aceasta este de fapt "Rugaciunea mintii" sau "Rugaciunea lui Iisus", in forma prescurtata. Pe aripile rugaciunii Dumnezeu Se coboara in sufletele noastre si tot pe aripile rugaciunii, noi ne urcam la Dumnezeu. 

Zice Sfantul Apostol Pavel: "Rugati-va neincetat" (1 Tesaloniceni 5:17), fiindca prin rugaciune mintea omului se curata, se lumineaza si se desavarseste. Bucuria mea, te rog pentru dragostea lui Dumnezeu, sa nu incetezi sa spui Rugaciunea lui Iisus, fiindca de rugaciune depinde MANTUIREA OMULUI, pentru ca aceasta rugaciune te uneste si te apropie de Dumnezeu.
                                                                                                                            Preot Ioan

VOCEA BLÂNDĂ

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".



de Preot Sorin Croitoru

Priveam odată, într-o noapte,
Un cer senin ticsit de stele;
Sclipeau ca niște diamante
Iar eu mă minunam de ele..

Și-am auzit atunci o Voce
Atât de blândă că-mi zicea:
"Îți place cerul plin de stele?
Să știi că e lucrarea Mea"!

În altă zi urcam pe munte
În aer tare de pădure
Și mă uitam la păsărele,
Cum se ascund sub rugi de mure

Și iarăși Vocea minunată
A răsunat atunci în mine:
"Pădurea asta am făcut-o
Pentru copii cuminți ca tine"!

În vremea-aceea, Vocea blândă
O auzeam destul de des,
Deci învățat fiind de Dânsa,
În inimă am înțeles

Că-n orice loc și-n orice clipă,
De ochii lumii nevăzut,
E un Tătic ce îi veghează
Pe toți acei ce au crezut.

De multe ori mi-e dor de Dânsul
Și-atunci mă uit spre cer mereu..
Dar, hai să vă divulg secretul:
TĂTICUL MEU E DUMNEZEU!