joi, 27 martie 2014

SA MERGEM LA SFANTA SPOVEDANIE

      


" Un oarecare staret dintre Parintii purtatori de Dumnezeu, stand la rugaciune si fiind in rapire, a auzit glasul Domnului nostru Iisus Hristos, Care graia cu Preacurata si Preasfanta Nascatore de Dumnezeu, Maica Sa, zicandu-i : " Maica, spune-mi : care sunt cele mai mari dureri pe care le-ai rabdat pentru MIne traind in lume ? Si a zis Preasfanta : " Fiule si Dumnezeul meu ! Cele mai mari cinci dureri pe care le-am rabdat pentru Tine au fost acestea : prima , cand am auzit de la Simion Prorocul ca vei fi omorat; a doua - cand cautandu-te in Ierusalim, trei zile nu Te-am vazut; a treia - cand am auzit ca ai fost prins si legat de catre iudei; a patra - cand Te-am vazut rastignit pe Cruce intre talhari; a cincea - cand te-am vazut pus in mormant. " Si a zis Domnul catre dansa : " Iiti spun, Maica : daca cineva va pomeni zi de zi fiecare durere a ta, rostind totodata rugaciunea Mea, adica ' Tatal nostru '...si heritirisirea ingereasca, adica " Nascatoare de Dumnezeu Feciora, bucura-te..." , pentru cea dintai durere ii voi da cunoasterea pacatelor sale si cainta pentru ele; pentru a doua ii voi da iertarea tuturor pacatelor; pentru a treia ii voi da inapoia virtutile sale, pe care le-a pierdut prin pacate; pentru a patra il voi hrani in ceasul mortii lui cu Trupul si Sangele Meu cele Dumnezeiesti; pentru a cincea Ma voi arata lui , Insumi cand va fi sa moara si voi primi sufletul lui in viata vesnica. Amin "

         Domnul zice sa iertam de 70 de ori cate 7 intr-o zi celor ce ne gresesc. Aceasta inseamna sa iertam la infinit, asa cum Dumnezeu ne iarta noua cand ne intoarcem cu adevarata cainta si hotarare de a nu mai gresi. Suntem datori si noi sa iertam la infinit tuturor acelora care ne gresesc si mai ales atunci cand ei vin sinceri si cu durere in suflet si ne cer iertare. Daca ei nu inteleg ca atunci cand ne gresesc trebuie sa vina cu parere de rau sa ne ceara iertare, noi, care suntem crestini si cunoastem mai mult, trebuie totusi sa-i iertam din toata inima, caci ei nu stiu ce fac; nu numai sa-i iertam, dar noi sa le cerem lor iertare, ca in felul acesta ei se umilesc si se imblanzesc.
Daca ei nu inteleg lucrul acesta si ne iau in ras sau, si mai rau ne tulbura, desi ei sunt vinovati, datoria noastra de buni crestini cere ca noi sa le facem bine si sa ne rugam lui Dumnezeu pentru iertarea si indreptarea lor, ca iarasi zice Domnul: ,,Sa iubiti pe vrajmasii vostri si sa faceti bine celor ce va urasc pe voi!. Insusi Mantuitorul s-a rugat pentru cei ce L-au pironit pe Cruce, zicand: ,,Parintele Meu, iarta-le lor ca nu stiu ce fac!. Daca vom tine seama de aceste cuvinte sfinte ale Mantuitorului, vom primi iertare de la Dumnezeu .
Dumnezeu nu ne da iertarea direct, ci prin Taina Sfintei Spovedanii, pe care trebuie s-o facem sub epitrahil, inaintea unui preot duhovnic. Aceasta Sfanta Taina a fost mai inainte proorocita de Duhul Sfant prin unii prooroci ai Vechiului Testament . Iata ce spune Dumnezeu prin proorocul Ezechiel: ,,Spune-le pe viata mea, zice Domnul Dumnezeu, ca nu voiesc moartea pacatosului, ci sa se intoarca de la calea lui si sa traiasca. Intoarceti-va, intoarceti-va de la calea voastra cea rea, pentru ce vreti sa muriti in pacat, voi, casa lui Israel, voi, crestinilor?
Prin proorocul Osia, zice: Intoarce-te, Israele, la Domnul Dumnezeul tau, caci ai cazut prin nelegiuirea ta, adu cuvinte de cainta si intoarce-te la Domnul. De vom citi psalmii lui David, vom vedea ca acolo se vorbeste de iertare prin pocainta si pocainta consta in intoarcerea la Domnul Hristos si la invatatura Evangheliei Sale; intoarcerea de la calea rea la cea buna , adica pe calea Bisericii.

Domnul trezeşte la viaţă suflete bolnave, dar lumea, cu legăturile ei, le împiedică mersul. Aici e datoria noastră să-i ajutăm să umble pe cei care se întorc la Domnul: să-i dezlegăm de năravurile în care lumea încă îi ţine legaţi. Aici e datoria noastră: prin orice greutăţi, să străbatem cu cei bolnavi, aducându-i la Domnul. Toţi care am luat tămăduire sufletească de la Domnul să plecăm prin lume şi să aducem neîncetat suflete bolnave la Domnul, la picioarele Crucii Sale, ca să ia tămăduire.

Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne:

„Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“


Nu suntem singuri

Însingurați, dar niciodată singuri,
Trăim adesea pe-o lamă de cuțit,
Suntem cu toții scuturați de friguri,
În vremuri grele, ce le trăim aici.


În ape tulburi, pescuiesc mai marii,
Năvodul scoate pestele mereu
Dar să nu uite dănsii nici o clipa,
Că ne veghează însuși Dumnezeu.


E mare nepăsarea, subțire firul vieții
Și la un colt de drum, putem să ne oprim
Și’n plănsete de clopot, sfîrșim prin a ne duce,
În locul pe care, de aici ni-l pregătim.

Voi ce dețineți astăzi frăiele puterii,
Să nu uitați de semeni, de neam, și de pămănt,
Să faceți conștiinței, revizie morală,
Că altfel ne moare țara, ca frunza tremurănd.

foto internet

Arhivă blog

"Celui sarac ii lipsesc multe,celui lacom ii lipsesc toate."(Seneca)
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Postări populare

CITATUL ZILEI

PSALTIREA