CU NOI ESTE DUMNEZEU! ...

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!". 

CU NOI ESTE DUMNEZEU! ... 

   🙏 Bucuria mea, in Biblie, Sfantul Apostol Pavel, spune asa: "Un Domn, O CREDINTA  si un Botez" (Efeseni 4:5). Asadar, o singura credinta este adevarata. 

Crestinii ortodocsi au credinta cea adevarata, insa, trebuie stiut ca, pe langa Harul primit prin Sfintele Taine  sufletul credintei, sunt faptele bune. Pe crestinul ortodox il cunoastem ca are credinta, dupa fapte bune, asa cum cunoastem pomul dupa roade. Credinta este pomul cu crengile lui, insa, faptele lui sunt roadele. 

Asa cum un om, nu se multumeste sa aiba un pom numai cu frunze si umbra, asa nici Dumnezeu nu e multumit de crestinul ortodox, fara fapte bune. Sfantul Parinte, Iosif Vatopedinul, ne indeamna asa: "Trebuie sa fim atenti, pentru ca diavolul, care este stapanitorul lumii acesteia, nu inceteaza sa ne ispiteasca. Diavolul are stapanire ca sa ne provoace.

 Daca nu il ascultam, nu poate face nimic." Si mai spune Sfantul Parinte, Nectarie din Eghina: "Aflati ca impotriva voastra se vor ridica puterile celui potrivnic, dar voi sa cantati "Cu noi este Dumnezeu, de frica voastră nu ne vom teme, nici ne vom tulbura, caci cu noi este Dumnezeu“ ...

Intariti-va si statorniciti-va, fiindca, Dumnezeu este cu voi. Daca veti rabda pana la capat, numele voastre vor fi scrise in Cartea Vietii." Credinta, Nadejdea si Dragostea sunt "virtutile luminii". Vorbind despre Nadejde, Sfantul Parinte, Porfirie Kavsokalivitul, zice asa: "Este rau sa deznadajduiesti, fiindca, cel deznadajduit se amaraste si isi pierde bunavoirea si puterea, in vreme ce acela care nadajduieste inainteaza mereu. Intrucat simte ca este sarac, se straduieste sa se imbogateasca."  Si avem langa scaunul Sfintei Treimi, pe Maica Domnului, mare nadejde pentru mantuirea sufletelor noastre, despre care Sfantul Parinte, Teofil Paraian, zice: "Maica Domnului e ca un rai. Cand avem legatura cu Maica Domnului in constiinta noastra, in gandurile noastre, in simtirile noastre, e ca si cand am fi intrat în rai. Pe Maica Domnului, o numim “rai cuvantator”, “rai de taina”. Bucuria din legatura cu Maica Domnului este o traire a raiului. 

Maica Domnului sa ne paraseasca vreodata? 

Se poate cumva să ne paraseasca Maica Domnului? Nu se poate! De ce nu se poate? Pentru ca este mamă, pentru ca are inima de mama. Noi zicem “Maica Domnului” ca si cand am zice un titlu. Or, noi trebuie sa stim ca Maica Domnului este mama. Nu exista Ortodoxie fara Maica Domnului." 

Si dupa invatatura Sfantului Parinte, Siluan Athonitul, mai avem inca o nadejde mare: Sfintii din Imparatia lui Dumnezeu, despre care zice asa: Sfintii asculta rugaciunile noastre si primesc de la Dumnezeu puterea de a ne ajuta."

   🙏 Maica Domnului si toti Sfintii sa mijloceasca inaintea lui Dumnezeu pentru mantuirea sufletului tau. Amin si Aliluia!

                                                                                                                     Preot Ioan 🔔.

Păcatele si Impărtăsania ...

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

                                  

La sfatul unui apropiat o femeie care avea un pacat greu, cumpara pentru o bisericuta care era inca in constructie, covoare de pus pe jos care valorau o avere. Bucuroasa de aceasta fapta pe care ea o considera suficienta pentru a i se sterge pacatul se duse la o manastire cu gand sa se impartaseasca. Un preot din manastire care a spovedit-o inainte de a primi Sfanta Impartasanie, nu numai ca a oprit-o de la a gusta din Sfintele Daruri, dar o si certa, fiindca a indraznit sa creada ca poate cumpara harul lui Dumnezeu cu cateva covoare. Femeia s-a dus dupa aceea la poarta manastirii si acolo incepu sa planga, caci nu voia sa plece la casa ei fara sa se impartaseasca. Pe la poarta trecu un alt preot si o intreba de ce plange. Femeia ii povesti, preotului, care era chiar staretul acelei manastiri, ce se petrecuse mai devreme. Acesta o chema in biserica si acolo ii dadu Sfanta Impartasanie.

Apoi femeia mirata ca acest preot nu a certat-o si a primit-o cu atata caldura si blandete parinteasca intreba:

- Dar cum se face ca sfintia voastra mi-ati dat voie sa ma impartasesc, iar celalalt preot nu?
- Dupa faptele si lucrarile spuse preotului aceluia, nu erai tocmai vrednica de impartasit, dar lacrima te-a izbavit, caci pocainta cu lacrimi se face! Si mai e un lucru! Preotul acela este inca tanar, iar arta de a conduce omul, adica preotia, nu se invata peste noapte. Cand un pacat este prea mare, sa lasam taina vindecarii lui o treime in seama lui Dumnezeu, o treime pe seama duhovnicului si o treime pe seama celui care si-a spus pacatul. Nu-l ingreuna pe om peste masura, dar nici nu-l usura prea mult; asa trebuie sa se poarte preotul cu fiii sai duhovnicesti.