A IERTA DE "ȘAPTEZECI DE ORI CÂTE ȘAPTE !”

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".



Apostolul Petru îl întreabă pe Mânuitorul Iisus Hristos care va fi limita iertării celui care va greşi faţă de el. Petru întreabă dacă un asemenea om poate fi iertat până la „de şapte ori”. Răspunsul Mântuitorului este afirmativ. Şi, încă în plus, ca să întărească măsura cu care trebuie iertat de fiecare dată când cineva ne va greși, va spune: „Nu zic până la de şapte ori, ci până la de şaptezeci de ori câte şapte!“ (Matei 18,22). Prin răspunsul dat astfel lui Petru, Hristos răstoarnă de fapt, orice calcule omeneşti. Iubirea este mai presus de orice calcule estimative sau cifre. Nu poţi controla formele de manifestare ale iubirii faţă de semeni. Nu poţi face un fişier al iertării aproapelui în care regulile să funcționeze ca la carte după o rețetă scrisă, și atât. Această "limită nelimitată” a iertării aproapelui ține de fapt de Adevărata Iubire, care "pe toate le poate, pe toate le iartă, pe toate le rabdă și pe toate le nădăjduiește", deci este legată de Legea Dragostei prin Har, iar nu de dreptatea și puterea omului autonom (egoist, plin de sine și trufaș).

 
În „pilda datornicului nemilostiv”, care ilustrează răspunsul Mântuitorului la întrebarea lui Petru, se schimbă toată ordinea „iertărilor” cu care ne-a obișnuit rugăciunea „Tatăl nostru”. Noi spunem în Rugăciunea Domnească: „și ne iartă greșelile (datoriile) noastre, precum și noi iertăm gresitilor (datornicilor) noștri”. Dar în pilda datornicului, raportul gramatical realizat prin conjuncția „precum” este inversat: „nu se cuvenea, oare, ca și tu să ai milă de cel împreună slugă cu tine, precum şi Eu am avut milă de tine?” (Matei 18,33). Iertarea își are izvorul și modelul în Dumnezeu!
„Să iertăm toate (și de șaptezeci de ori câte șapte, adică la infinit) pentru înviere”, așa cum frumos cântăm cu toții în slujba de Paște!

 
Să iertăm și să iubim, dar, pentru învierea noastră și a semenilor noștri, înviere care-și are obârșia în iertarea izvorâtă din Hristos cel răstignit și împărtășită, prin insuflare, de Hristos cel Înviat.

Domnul să te ierte.
Domnul să te audă.
Domnul să te vadă.
Domnul să te iubească.
Domnul să te însoţească.
Domnul să te apere.
Domnul să te călăuzească.
Domnul să te mângâie.
Domnul să te ajute.
Domnul să te apere de vrăjmaşi.
Domnul să-i îmblânzească.
Domnul să-ţi moaie inima.
Domnul să te facă să nu ţii minte răul.
Domnul să te ajute să nu faci rău.
Domnul să te călăuzească să faci binele.
Domnul să te facă milostiv.
Domnul să-ţi dea putere să ierţi.
Domnul să te facă să vezi în alţii partea cea bună.
Domnul Dumnezeu, Preamilostivul, să vă binecuvinteze,
Domnul să vă ajute,
Domnul să vă miluiască,
Domnul să vă păzească de tot răul,
Domnul să vă umple de bucurie duhovnicească,
Domnul ca un bun şi iubitor de oameni să vă ierte de păcate
şi în ceruri cu drepţii să vă păzească.

Binecuvintează, Doamne, pe robii Tăi aceştia şi rugăciunea lor,
şi dragostea lor, şi credinţa lor, şi bucuria lor,
şi smerenia lor, şi răbdarea lor.
Binecuvintează, Doamne, osteneala lor,
şi căsuţa lor, şi pâinea lor, şi copiii lor,
şi viaţa lor şi cu sfârşit bun îi miluieşte,
iar dincolo, la ziua Judecaţii,
un colţişor de rai le dăruieşte,
că binecuvântat eşti în vecii vecilor.AMIN”
(Părintele Paisie Olaru)

Nu Uita de Zahăr !

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

Mai erau cinci minute până să înceapă ora.
Copiii de clasa a V-a alergau prin sală gălăgioşi, dar şi emoţionaţi.
La ora 16 fix aveau testare la Religie.
Când a intrat profesoara , tot freamătul ca de pădure în furtună s-a transformat într-o linişte de deşert tropical.

„Aş vrea să răspundeţi cu cuvintele voastre , simple, la două întrebări
1. Cine Este Dumnezeu ?
2. Cum ştiţi că Dumnezeu Există dacă nimeni nu L-a Văzut ?
În 20 de minute toţi copiii au finalizat lucrarea.
Profesoara le-a citit pe rând .
29 de lucrări, erau repetitive .
Cuvintele parcă erau aceleaşi „Dumnezeu e Tatăl nostru”;
„a făcut Pământul … , marea şi tot ce există”;
...
Dar a treizecea E lucrarea lui Ernestino . Un pici blond mărunțel .
„Vino şi citeşte-ţi lucrarea în faţa clasei”.
Copilul vine şovăielnic .
Se temea de o umilinţă în faţa colegilor . Lacrimile îi inundă obrajii .
Invăţătoarea îl încurajează .

 
Elevul începe citirea sughiţând :

„Dumnezeu este ca şi zahărul pe care mama îl pune în fiecare dimineaţă în ceai la micul dejun .
Eu nu văd zahărul în ceaşcă, dar dacă mama nu îl pune , simt imediat că lipseşte !
Aşa Este şi Dumnezeu !
Chiar dacă nu-L vedem , dacă El nu Este în viaţa noastră , viaţa este amară şi nu are gust”.
Sala a explodat în aplauze !

Profesoara i-a mulţumit lui Ernestino şi a completat :
„Vedeţi copii , ceea ce face din noi înţelepţi nu e să cunoşti multe lucruri . Ci să fim simplii dar să ştim că Dumnezeu face parte din viaţa noastră”.
Filosofii se chinuie să-L definească pe Dumnezeu cu idei ...
Pictorii îl scot din minte şi-L aştern colorat pe pânze ...
Preotii îl scot din suflet şi-L clădesc în cuvinte ...
Iar noi muritorii , tot nu înţelegem …

Dumnezeu nu e un concept greoi . E simplu ca şi cămaşa lui Hristos !
E respirabil ca şi aerul proaspăt de ianuarie .
E dulce ca şi zahărul !
Numai că nu poţi să ştii toate astea decât dacă l-ai gustat mai întîi!
Vrei să trăieşti frumos , să trăieşti înţelept ,
Nu Uita să Pui Zahăr in Viaţa Ta !

 
Adica

Nu Uita să Pui pe DUMNEZEU in Viaţa Ta !

VINO, DOAMNE, UȘA-I DESCUIATĂ

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

                  

de Preot Sorin Croitoru

 
Ostenit-am, Doamne, de atâta
Fugă pentru cele trecătoare..
Semănăm cu Marta, amărâta,
Nu cu sora ei cea zâmbitoare.

Am uitat lucrarea rugăciunii
Și ne risipim în griji deșarte.
Viața ne-o jertfim deșertăciunii,
Care ne grăbește către moarte.

Noi ne plângem, dar a noastră-i vina
Că trăim cu sufletele-amare:
Am ales păcatul, nu Lumina,
Iar păcatul naște întristare.

Suferim, dar nu avem ce face
Câtă vreme-n toată libertatea
Am ascuns Lumina sub obroace
Și-am disprețuit Divinitatea.

Viața e așa de mohorâtă,
Oamenii au frunțile-încruntate;
Societatea s-a făcut urâtă,
Nu îmi place-această realitate..

Cel ce pe un nor la Înălțare
Te-ai întors în ceruri printre astre,
Te rugăm din suflet fiecare:
Vino iar în inimile noastre,

Luminează minți întunecate,
Descrețește frunți posomorâte,
Încălzește suflete-nghețate,
Veselește inimi mohorâte..

Fără mângâierile divine
Viața noastră, Doamne, e pustie;
Doar atunci când Te avem pe Tine
Înflorim frumos ca o câmpie.

Vino, Doamne, ușa-i descuiată,
Inima-i gătită pentru Cină,
Vino, Doamne, cum veneai odată
Și-mi umpleai ființa de Lumină..