ASCULTAREA

Ai păcătuit? Nu-ţi cer nimic altceva decât aceasta: intră în biserică şi spune-I cu pocăinţă lui Dumnezeu: "Am păcătuit". citat din Sfântul Ioan Gură de Aur

              Un medic, însoţit de un prieten al său, a plecat să viziteze un

penitenciar din America. Ce văzu el acolo: într-o celulă un deţinut îşi

frângea mâinile şi plimbându-se prin celulă zicea: „o, de aş fi

ascultat...“. Doctorul află că deţinutul acesta fusese îngrijitorul unui

pod de cale ferată, care era construit peste un râu, şi în aşa fel încât să

se ridice în sus când trebuia să treacă vapoarele şi să se lase jos când

trebuia să treacă trenul. Odată a fost anunţat cu o telegramă de sosirea

unui tren de persoane plin cu excursionişti, pentru a trece de partea

cealaltă a râului. Dar pentru că la ora anunţată nu a sosit trenul, în

urma stăruinţei mari depusă de cei ce trebuiau să treacă cu vaporul a

ridicat podul în sus, şi în momentul când podul era ridicat a sosit

trenul, care, în iuţeala lui, s-a lovit de pod provocând o mare

catastrofă, din pricina căruia au murit o mulţime de oameni. De atunci

el rămăsese zicând: „Dacă aş fi ascultat de stăpânii mei de serviciu,

iar nu de călători...“.

                Batjocură de cele Sfinte

          Saracinii au atacat o Biserică creştină în insula Cipru. Unul dintre

ei, când a dat cu ochii de o icoană sfântă a întrebat

ironic: „La ce foloseşte aceasta?“ Un creştin

ortodox, fiind de faţă, răspunse: „Aceasta ajută

aceluia care se închină cu smerenie ei“. „Atunci

eu îi scot un ochi şi să văd ce rău poate să-mi

facă“. Îşi luă lancea şi străpunse un ochi al figurii

din icoană. Pe neaşteptate însă, îi sări şi lui acelaşi

ochi şi fu cuprins de friguri grozave. Nu vă bateţi joc de cele sfinte,căci aşa scrie în Biblie:

„Nu vă amăgiţi: Dumnezeu nu Se lasă

batjocorit; căci ceea ce va semăna omul, aceea va şi secera“

(Galateni 6:7).

DOCTORUL

Ai păcătuit? Nu-ţi cer nimic altceva decât aceasta: intră în biserică şi spune-I cu pocăinţă lui Dumnezeu: "Am păcătuit". citat din Sfântul Ioan Gură de Aur

Undeva intr-o casuta, cand eram odata eu
Se vorbea de-un doctor care nu credea in Dumnezeu
Intr-o zi, cand sta la masa si citea dintr-un roman
Iata ca la dansul vine un biet copilas sarman.
"Mama mea e grav bolnava si taticul a murit
Iara eu, care-s mai mare dupa leacuri am venit
Domnul doctor, fie-ti mila caci suntem cinci copilasi
Daca moare si mamica, ce ne facem noi orfani?"
Doctorul se-ngrijoreaza, de la masa se ridica
Dar cu gandul tot la carte ii de-te o alta sticla.
Bucuros copilul fuge la mamica lui bolnava
Nestiind ce duce-n mana in sticluta lui, otrava.
Doctorul il mai petrece cu privirea la orfan
Se-ntoarce din nou la masa si citeste din roman.
Dar de-odata, se-nfioara. De la masa se ridica
"Oare ce medicamente i-oi fi dat in a lui sticla?"
Cand zareste eticheta, inima i se opreste.
"Ce crima poate sa fie! Grav e ceea ce-am facut!
N-am sa mai ajung copilul ce-a fugit la a lui mama
Daca gusta din sticluta, va muri de bunaseama!"
Atunci el cu disperare in genunchi s-a aplecat
Si cu ochii plini de lacrimi catre ceruri a strigat:
"Daca e Divinitate, daca este Dumnezeu,
Sa-mi asculte rugaciunea caci strig din sufletul meu!
Fa Doamne sa nu ajunga la mamica lui bolnava
Copilasul care duce in sticluta lui otrava!"
Deodata usa se deschide si intra copilu-n goana
Si cu ochii plini de lacrimi ii arata mana goala.
"Domnul doctor, eu din fuga am cazut si-am spart sticluta
Fie-ti mila si da-mi alta sa nu moara mamicuta!"
Doctorul cu bucurie il serveste-n goana mare
Si-l petrece cu privirea, copilasul la plecare.
Si-a plecat atunci genunchii, fata pana la pamant
Si-ntr-un gest de umilinta s-a 'nchinat Domnului Sfant.
"Recunosc acum ca este sus in cer un Dumnezeu
Vreau sa fiu si eu de-acuma un mic slujitor al Sau!"

BOBOTEAZA

Ai păcătuit? Nu-ţi cer nimic altceva decât aceasta: intră în biserică şi spune-I cu pocăinţă lui Dumnezeu: "Am păcătuit". citat din Sfântul Ioan Gură de Aur

Dumnezeu va răsplăti

Ai păcătuit? Nu-ţi cer nimic altceva decât aceasta: intră în biserică şi spune-I cu pocăinţă lui Dumnezeu: "Am păcătuit". citat din Sfântul Ioan Gură de Aur

Un sărac s-a dus la un bogat pentru a cere de pomană o bucată

de pâine. Bogatul nu i-a dat nimic, dar, văzând că săracul nu pleca,

s-a înfuriat, a luat o piatră şi a aruncat-o după cerşetor. Acesta a luat

piatra şi a pus-o în traistă zicând: „Voi purta cu mine piatra

aceasta, până când va sosi ceasul în care voi putea să o arunc şi

eu după acest om bogat“. A petrecut toată viaţa cu acea povară, cu

acea piatră în traistă şi cu dorinţa de răzbunare în inimă. În sfârşit, a

sosit şi momentul să o arunce. Bogatul, comiţând un delict, a fost

deposedat de toate bunurile sale şi dus la închisoare. În ziua aceea,

săracul se afla chiar pe scara închisorii. L-a văzut pe bogatul care

aruncase cu piatra în el. A plecat spre el, şi-a scos piatra din traistă

şi-a ridicat braţul să o arunce. Dar nu a avut curajul şi a lăsat-o să

cadă, spunându-şi: „Săracul de el! Era bogat şi puternic, dar

acum îmi pare rău de el! Pentru ce am purtat atâta timp piatra

aceasta? Este drept că pentru nimic!“. Cum vom putea oare

învinge împotrivirile duşmanilor noştri? Nicicum altfel decât prin

renunţare, blândeţe şi rugăciune. Adică renunţarea la toate, cu

excepţia credinţei şi curăţiei vieţii, a blândeţii şi a rugăciunii de

toată vremea.

                      Un frate a fost insultat de un prieten al său, dar cu toate

acestea, el a fost cel care s-a dus să-şi ceară iertare şi să se împace

cu el. Dar prietenul său nu a voit nici măcar să-i deschidă uşa, ci,

strigând la el dinăuntru , l-a alungat de lângă chilia lui. Fratele

atunci s-a dus şi a dezvăluit duhovnicului său acestea, iar

duhovnicul i-a zis: „Cu adevărat tu te-ai dus să-ţi ceri iertare de

la el, chiar dacă, de fapt, el era vinovatul. Dar mergând tu pe

drum, în inima ta îl osândeai cu gândul şi îţi dădeai dreptate ţie.

Chiar dacă el este cel care a păcătuit împotriva ta, eu te

sfătuiesc să îţi dai seama că, de fapt, tu i-ai greşit lui, iar el este

nevinovat. Gândind aşa, mai mergi la el o dată“.

Aşa a făcut fratele. Şi ce credeţi că s-a întâmplat? Nici nu s-a

apropiat bine fratele de uşa chiliei prietenului său, că acesta a

deschis uşa larg, a alergat la el, l-a îmbrăţişat şi a făcut pace cu el.