Biserica dintr-un lemn

FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI ! ASA CUM AM NĂDĂJDUIT INTRU” TINE ! NU TE MÂNIA PE NOI DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PĂCATELE NOASTRE ....
 Doamne ajuta ! Dragii mei anul trecut pe timpul asta ne indreptam spre Manastirea Dintr-un Lemn ,credinciosii bisericii noastre am fost intr-un pelerinaj de trei zile ,pe la mai multe manastiri...lucrurile frumoase ni le amintim cu drag...Sfanta Sarbatoare a Taierii Capului Sfantului Ioan Botezătorul ,am sarbătorit-o aici ...

Pelerinaj 2013 ...Manastirea Dintr-un Lemn...

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...
Ca să vedeti frumusetile de aici postez un filmulet luat de pe net...

http://www.youtube.com/watch?v=HX-n_xEPpDY

Am ajuns la Sfanta  Manastirea dintr-un lemn ,seara pe la ora 21...eram ingrijorati ca se intunecase si ne gandeam ca nu mai primim cazare. 

Dar Maicuta Domnului nu ne-a lasat ,ne-a ascultat rugaciunile si a venit o calugarita care ne-a impartit pe camere si am dormit linistiti...acum eram foarte obositi si dupa mancarea cea buna de la Folesti, numai paturile ne mai lipseau...

Va pot spune ca aici domneste curatenia , credinta si linistea .

Ne-am plimbat putin prin curtea Manastirii,ne-am spalat si la culcare... Ne-am culcat ,si dimineata ne-am trezit pentru Sfanta Liturghie.

Sf. Mânăstirea Dintr-un Lemn este un așezământ monahal din comuna Frâncești, județul Vâlcea, la aproximativ 25 de kilometri sud de municipiul Râmnicu Vâlcea și 10 km nord de orașul Băbeni, pe valea Otasaului...separata prin dealurile vecine de manastirile Surpatele si Govora,Vâlcea.

Ea poarta Hramul Nasterea Maicii Domnului si este ctitorita de Matei Basarab

Este declarată monument istoric , sub denumirea Mănăstirea "Dintr-un Lemn".

Datare: 1635

Denumirea vine de la o veche traditie locala conform careia aceasta manastire a fost edificata dintr-un singur stejar.

Manastirea este o oaza de liniste pentru cei ce poposesc pe aceste locuri minunate...

Cea mai veche mărturie despre apariția mănăstirii într-un ținut de un farmec deosebit, la margine de pădure seculară cu stejari asemeni, a fost consemnata in scris de diaconul  Paul de Alep. Din însemnările călătorului pe meleagurile țărilor Române, diaconul arab creștin Paul de Alep. Acesta pe la 1653-1658, însoțind pe Patriarhul Macarie al Antohiei, scrie  că un călugăr a găsit într-o scorbură a unui stejar secular icoana Maicii Domnului. Mai spune că acesta aude o voce care l-a îndemnat să construiască în acel loc o biserică din acel stejar secular.,,Dorinta mea este ca tu sa zidesti ,aici, pentru mine o manastire din acest copac:

Urmand sfatul din vis, pustnicul a ridicat in acel loc o bisericuta folosind doar lemnul acelui copac 

O altă mărturie scrisă existentă de la 29 iulie 1745 a Mitropolitul Neofit Cretanul,cercetand manastirea scria  că "Un cioban cu numele de Radu, în timpul domniei lui Alexandru Vodă (1568-1577) a visat Icoana Maicii Domnului, despre care aminteste Paul de Alep si tăind stejarul în care a fost găsită icoana, a făcut din lemnul ei o bisericuță, numită din această pricină "Manastirea Dintr-un Lemn".

tot acelasi lucru il afirma in 1842 si poetul Grigore Alexandrescu.

Existenta stejarilor seculari ,precum si a Icoanei Maicii Domnului de la Manastirea Dintr-un Lemn ,se constitue probe de necontestat pentru adevarurile spuse in legenda.

Construita chiar pe locul stejarului purtator de icoana pe la mijlocul sec. al xvi-lea bisericuta de lemn este lucrata din barne groase incheiate in coada de randunica.

Are o forma dreptunghiulara, cu absida a\ltarului decrosata cu o lungime de 13 m ,pe o latime de 5,5 m si inalta de 4 m , cu un pridvor deschis fara turla...

Aceasta micuta biserica este ca o bijuterie care te indeamna sa mergi sa o vizitezi doar cand ii auzi numele ,,Dintr-un Lemn; 

Am vazut calugarite foarte harnice, aveau gradini frumoase, multe pasari...

si foarte multe flori...ba chiar am intalnit o batranica foarte simpatica , care intrase in vorba cu noi si a dorit sa facem si poze impreuna...ne-a dat si adresa sa-i trimitem si ei o poza...

Una dintre maicute ne-a invitat in bisericuta de lemn si ne-a povestit despre Sfanta Manastire, despre Sfanta icoana si minunile ei...

Unii istorici spun că icoana Maicii Domnului ar fi fot ascunsă acolo, într-o scorbură, de către Ancuța, nepoata lui Petru Rareș. Adevăr sau doar legendă izvorâtă din imaginația bogată a locanicilor? Nici nu mai contează. Aceste locuri binecuvântate sunt foarte căutate de turiști, pentru frumusețea lor, culoarea și liniștea răcoroasă care le învăluie. Mii de pelerini ajung aici din cele mai îndepărtate colțuri ale lumii și se închină la icoana Preacuratei, cea descoperită de pustnicul în inima bătrânului stejar. Călugării o mai numesc „Maica Domnului care îți arată drumul”. Este din lemn și nu se cunoaște originea ei. S-ar putea să provină din Grecia. Unii preoți sunt convinși că este făcută după un model realizat de însuși Apostolul Luca, făcătorul de icoane, cel care a pictat-o prima dată pe Sfânta Fecioară Maria.

Icoana cu două fete

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Dintr-un Lemn are 1,50 metri înălțime și 1,10 metri lățime. Profesorul I. D. Ștefănescu spunea că ea ar fi fost pictată pe la jumătatea secolului al XVI-lea. Însă A.M. Muzicescu crede că icoana ar fi lucrată înainte de anul 1453, la Bizanț sau la Muntele Athos, dar modul în care aceasta a ajuns la noi rămâne, mai departe, necunoscut. Mare surpriză a fost pe fețele bisericelti când au scos ferecătura de argint atașată icoanei. Pe spate, mai era pictată o icoană: Judecata de Apoi. Specialiștii cred că autorul ei se numește „Damaschin”. Icoana are o greutate de aproximativ opt kilograme.

Icoana e de o frumusete rara...pacat ca nu am putut face poze, era interzis...

Noi nu putem vedea a doua fata , aceea se vede doar din altar...O maicuta ne-a povestit despre manastire, despre Sfanta icoana si toti ne miram cum de a putut o icoana asa mare sa fie intr-un lemn...Dar puterea lui Dumnezeu e foarte mare...

                                                                     Biserica de piatra 

Pisania bisericii de zid , aflata deasupra intrarii principale , care dateaza din anul 1715,scrisa la porunca lui Stefan Cantacuzino ,confirma cele aratate in documentul din 1640si anume ca biserica de zid a fost construita de Matei Basarab si restaurata de Stefan Cantacuzino in 1715. 

Pomelnicul mănăstirii din 1804 făcut după cel din 1715, confirmă că documentul din 1640 a lui Matei Basarab este real si că biserica de zid este construită de acesta.

Dar însemnările lui Paul de Alep care a vizitat mănăstirea la 20 de ani după inaugurare, spun cu totul alceva. El afirmă că ctitor al asezământului este un boier contemporan cu Matei Basarab si văr cu acesta, Preda Brâncoveanu, fost mare spătar, mare culcer, mare vornic, viitor ban. Adevărul ar putea fi undeva la mijloc. Faptul că cei doi sunt rude apropiate, ar fi putut contribui împreună la construc?ia bisericii, lucru cofirmat de tabloul ctitorilor din pronausul bisericii din zid. Chiar si linia construcției este tipică epocii în care a trăit Matei Basarab.

După o restaurare importantă făcută de către Ministerul Aerului și Marinei, restaurare făcută între anii 1938 - 1940, sfântul locaș devine simbolic loc de închinăciune și rugă pentru aviatori și marinari.

Poarta mănăstirii

                                                             Aici sant chliile si sala de mese

Pridvorul Bisericii dintr-un lemn

Din punct de vedere al picturii, icoana Maicii Domnului nu este realizată de același artist care a desenat „Judecata de Apoi”. Aceasta din urmă a fost făcută prima și pare a aparține de cultura sârbească. Cealaltă față a icoanei, pe care este pictată Maica Domnului, corespunde tehnicii de execuție bizantină, și a fost realizată de un pictor care a folosit un model cu o particularitate iconografică pe care o găsim la Constantinopol. Este vorba despre scrisul în limba greacă de pe veșmântul Preacuratei, un fragment din Psalmul 44.

Stejar secular frate cu cel din care a fost construita Bisericuta dintr-un lemn




In interiorul copacului se afla iconita care a fost pusa de maicute cu peste 70 de ani in urma cand copacul era micut...si crescand , icoana a ramas inauntru...si care se vede foarte bine...



Am sa va spun o povestioara frumoasa care ne da de gandit si ne invata cum sa fim tot timpul cu gandul la Dumnezeu...
La părintele Paisie Olaru venise o femeie să se spovedească. Ea l-a întrebat: "Părinte, cum o fi cu mântuirea mea? Eu nu ştiu multe rugăciuni pe de rost, pentru că nu am fost dată la şcoală şi nu ştiu să citesc". Părintele a întrebat-o: "Şi nu te rogi?", la care ea a grăit: "Mă rog, cum să nu mă rog". "Şi cum te rogi?". "Uite cum mă rog. Atunci când mătur prin casă zic în mintea mea: "Doamne, curăţeşte sufletul meu, cum curăţ eu gunoiul din casă". Atunci când spăl rufe spun din nou: "Spală, Doamne, negreala păcatelor din inima mea, ca să fie frumoasă, aşa cum e o rufă curată şi spălată". Când fac orice alt lucru spun aceleaşi cuvinte". Femeia l-a întrebat în final: "Părinte, o fi bună rugăciunea asta?", iar părintele Paisie i-a spus asa: "Numai aşa să te rogi toată viaţa de acum înainte!".

Doamne fii cu noi si nu ne parasi...vreau sa va spun ca peste tot am lasat pomelnice pentru vii si morti, ne-am rugat pentru familie, prieteni cunoscuti si necunoscuti...multe cunostiinte mi-au spus sa ma rog si pentru ei...

„Dacă cineva îţi cere să te rogi pentru el, apoi, deşi nu ţi-ai agonisit darul de rugăciune, nu te lepăda. Căci adesea credinţa celui ce-ţi cere rugăciunea va mântui pe acela ce se roagă pentru el, cu înfrângerea inimii“ (28; 36).

"Am greşit mult până să mă îndrept, dar cu fiecare căzătură am devenit mai înţelept..."

                                       Dragostea tatălui pentru copil 

- "Nu înţeleg cum S-a jertfit Mântuitorul pentru noi", zicea într-o zi un om către altul. 
CestălaIt, fiind mai zidit în învăţătura Domnului, i-a povestit aşa: 
- "Într-o ţară depărtată, în vremea unei revoluţii, un tânăr a fost condamnat la moarte. Tatăl său ca să-l scape, s-a furişat în temniţă şi dându-se drept fiul său, de vreme ce avea întocmai acelaşi nume cu el, l-a liberat pe fiu şi a doua zi a mers el la moarte. Atâta dragoste a avut tatăl pentru fiul său, încât, ca să-l scape cu viaţă, a primit el moartea în locul fiului. Asemenea este şi cu jertfa Mântuitorului nostru. Ca să ne dea viaţă bună şi curată, S-a jertfit El pentru noi, cu atâta condiţie: să-i urmăm învăţătura?" 
Omul cel slab în credinţă a înţeles, şi de atunci s-a întemeiat şi el mai cu putere în învăţătura Mântuitorului nostru.

Sfântul Ignatie Briancianinov:

"Pentru ca rugăciunea să fie fără greşeală, trebuie ca ea să fie adusă dintr-o inimă plină de sărăcie cu duhul, din inimă înfrântă şi smerită. "

"Iertarea tuturor greşelilor aproapelui – a tuturor, până la una, chiar şi a celor mai grele – este condiţia de neînlăturat a reuşitei la rugăciune. "

"Plinirea poruncilor evanghelice pleacă mintea şi inima spre rugăciunea curată, plină de străpungere, iar rugăciunea curată îndreaptă cugetul ca să cugete, să simtă şi să lucreze după poruncile Evangheliei."

(Experienţe ascetice, Despre rugăciune)

Am vizitat  Manastirea ,am primit masa de pranz ,dupa care am plecat spre alte meleaguri...spre Manastirea Bistrita

Nu judeca - de Preot Ioan

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26).
Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel.
Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

CRONICA ÎNVIERII DIN 2018

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

Mare entuziasm.. Până se aprinde lumânarea preotului.. "Veniți de luați lumină"! Și lumea ia lumină.. Atmosferă unică, de alt secol, de altă lume.. Se citește Sfânta Evanghelie, femeile mironosițe care privesc spre mormântul în care L-au pus pe Învățătorul, ca să știe unde să vină cu mir pentru a îndeplini riturile funerare care se cuvin în Țara lui Israel celor morți..
Primul "Hristos a înviat!", cântat dulce de preot.. Apoi strana și toți credincioșii cântă același imn triumfător cu atât entuziasm, încât mi se triplează pulsul de emoție.. Bucuria extremă nu e întotdeauna prietena sănătății inimii! De aceea la proscomidie nu-i pomenim doar pe cei morți de întristare, ci și pe care au murit de.. bucurie.
Preotul (în cazul parohiei noastre.. eu) reintră în Sfântul Altar. Se aprind luminile și se continuă cântările Învierii. "Paștile Domnului, Paștile".. A trecut puțin mai bine de o oră de la miezul nopții, când s-a dat "lumina". Se mai cădește, se mai strigă "Hristos a înviat!", dar intensitatea răspunsului tradițional, "Adevărat a înviat!", scade dramatic! Nici măcar două ore de bucurie cu Hristos Cel înviat din morți..
Ies cu Sfânta Evanghelie din Altar și o dau spre sărutare.. E aproape unu jumătate noaptea. Pe fiecare credincios îl salut cu bucurie, amintindu-i motivul pentru care noi suntem adunați în sfânta biserică la o oră târzie, stricând liniștea unui cartier de italieni catolici. Adică suntem acolo pentru că pentru noi, ortodocșii, Hristos a înviat! Îmi răspund leșinați, fără vlagă.. Parcă n-au dormit de o lună, parcă nu mănâncă de o săptămână.. Cum oare eu pot să simt atâta aer în piept, atâta vigoare, atâta bucurie?.. Eu n-am dormit nici măcar o secundă în Sâmbăta Mare! Aș fi vrut, dar spovedește-i pe cei ce au amânat împăcarea cu Dumnezeu pe ultima zi, caută o femeie bolnavă de cancer prin spital, spovedește-o și împărtășește-o, apoi du-te la camera mortuară ca să citești "stâlpii" la bătrâna care a murit în Vinerea Patimilor.. De unde timp pentru somn?.. Văzând că nu am dormit deloc și știind că "trupul este nevolnic", adică slab, m-am încredințat cu totul Domnului Hristos: "În Tine, Doamne, mi-am pus nădejdea; ajută-mă, ca să nu Te fac de râs"! Așa I-am spus Domnului și m-a ajutat.. A luat controlul trupului și al minții mele atât de frumos, încât aveam senzația că sunt un simplu spectator la ceea ce Domnul meu lucra prin mine.. Totul perfect, fără greșeală, fără ca eu să calculez o clipă ceea ce trebuie să fac sau să zic în următoarea secundă.. Mi s-a mai întâmplat de trei ori de când slujesc Sfântului Altar al Domnului Hristos. De fiecare dată mă aruncasem în brațele Domnului, renunțând la propriile mele capacități. Și El nu m-a trădat niciodată..
Lumea somnoroasă săruta Sfânta Evanghelie, răspunzând cu voci leșinate la salutul meu: "Adevărat a înviat"! Săracii.. Unii munciseră în fabrică, gospodinele se luptaseră cu ouăle roșii care refuzau să prindă culoarea aceea roșie tipică.. Gallus-ul era de vină..
După închinarea la tripletul Cruce-Icoană-Evanghelie, trimit paraclisierul să ofere paștele sfințit celor care vor pleca acasă. Se înjumătățește numărul celor care rămân pentru Sfânta Liturghie. Puțini, dar buni! Sfânta Liturghie din Noaptea Învierii are o altă lumină față de cele din timpul anului.. Pentru mine este ceva de vis.. Zboară, pur și simplu! Încep să-mi dau seama cu regret că în curând se va termina..
Gata, asta este.. Liturghia s-a terminat. Sfințesc imediat cărnurile, ouăle roșii și păștile după rugăciunea amvonului, apoi urmează aminul final. Îi miruiesc, salutându-i pe toți cu triumfătorul "Hristos a înviat!".. De data aceasta, credincioșii îmi răspund mai vioi: "Adevărat a înviat"!
Aceasta a fost sinteza Învierii din anul Domnului 2018, văzută prin ochii preotului paroh de la Mantova.. O să tânjesc un an întreg după cea din 2019.. Îmi place ce fac. Sau, mai bine zis.. îmi place ce face Domnul cu mine și prin mine..
Amin
Preotul Sorin Croitoru de la Mantova (Italia)