... FOCUL RUGACIUNII SUFLETULUI ...

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

Bucuria mea, adevarate si minunate sunt cuvintele Sfantului Parinte, Iustin Popovici: "Nu exista incercare si nici pacat care sa nu arda complet in focul rugaciunii sufletului nostru. Nu exista nici-o patima, care sa nu plateasca la fel. Nu exista nici diavol care sa nu fuga de flacara neincetata a rugii noastre inlacrimate“. Sfantul Parinte, Ioan Scararul, ne indeamna asa: "Cand te spovedesti, sa fii si in purtare si in cuget, ca un pacatos, cautand spre pamant, si – de este cu putinta – sa scalzi in lacrimi, ca pe ale lui Iisus Hristos, picioarele preotului duhovnic, care iti da iertare de pacate. Si cand te spovedesti, graieste si nu te rusina: a mea este izbitura, Parinte, a mea este rana, pricinuita de insasi lipsa mea de grija si nu de altul. Nimeni nu este vinovat de aceasta: nici om, nici duh, nici trup, nici altceva, ci numai lipsa mea de grija." Sfantul Parinte, Ioan Cassian, spune asa: "Trebuie sa invatam ca nu se afla alta cale sigura de mantuire, decat aceasta: sa marturisesti gandurile tale parintilor celor mai cu dreapta socoteala si sa te lasi indrumat de ei spre virtute, si nicidecum de gandul si de parerea ta.” Sfantul Parinte, Iosif Isihastul ne-a lasat acest cuvant de invatatura: "Curatia nu se dobandeste cu acadele si cu jucarii. Curatia nu vine in om fara lupta sangeroasa impotriva gandurilor." De la Sfantul Parinte, Sofronie Saharov, aflam ca: "Intr-o zi, un pelerin aflat in Sfantul Munte Athos, a pus aceasta intrebare mai multor stareti: "Ce este cel mai important in viata noastra? De fiecare data i s-a raspuns: Dragostea divina: sa iubim pe Dumnezeu si pe aproapele nostru. El a spus: N-am dragoste nici pentru rugaciune, nici pentru Dumnezeu, nici pentru semeni. Ce sa fac? Apoi, in sinea lui, a hotarat: Voi trai in asa fel ca si cum as avea aceasta dragoste. Treizeci de ani mai tarziu, Duhul Sfant i-a daruit darul iubirii."

Bucuria mea, cu toate ca nu implinim porunca iubirii, noi totusi, sa ne ostenim sa traim, ca si cum am avea darul iubirii! 

                                       

                                                                          Amim si Aliluia!
                                                                           Preot Ioan .