MOARTEA TRUPULUI si MOARTEA SUFLETULUI

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

    Bucuria mea, darul cel mai de pret pe care l-a primit omul de la Dumnezeu este viata. Insa, mai putem vorbi despre alt dar, dupa cuvantul Sfantului Iustin Popovici: "Neamul omenesc a dat in dar cerurilor, pe Maica Domnului ca fire omeneasca si L-a primit in dar pe Iisus Hristos, care este Desavarsirea desavarsirilor.

Ce vreti un dar mai mare ca acesta?” 

De aceea, drept multumire lui Dumnezeu sa luam aminte la invatatura Sfantului Parinte Ilie Cleopa: "Cea mai inalta teologie crestina este unirea cu Dumnezeu prin traire, adică, prin CREDINTA, HAR si FAPTE BUNE" 

In dorinta de mantuire a sufletului, dupa cum ne spune Sfantul Efrem Sirul: "Cine a gasit CALEA RABDARII si a NEPOMENIRII DE RAU, a gasit CALEA VIETII."

Sfantul Ioan Scararul ne indeamna asa: "Sa nu cerem din mandrie ROADE DUHOVNICESTI, inainte de vremea lor. Pentru ca nu este firesc sa cerem in mijlocul iernii roadele verii, nici la timpul semanatului, roadele secerisului. Unul este timpul în care VOM SEMANA OSTENELILE, şi altul timpul în care VOM SECERA DARURILE HARULUI. Altfel, va veni vremea recoltei, si nu vom avea ce sa adunam." 

   Mergand pe “Calea vietii”, de care ori cazi (prin pacate), ridica-te (spovedeste-te) si te vei mantui! Despre cadere, Sfantul Teofan Zavoratul ne spune asa: "Ce rost are sa va lasati iarasi trasi in cadere, de vreme ce stiti ca trebuie sa va sculati iarasi si ca urmatoarea sculare va fi mai anevoioasa?" 

Cineva m-a intrebat: Daca sufletul este nemuritor, cum puteti vorbi parinte, de “moartea sufletului”? Despre moartea sufletului, Sfantul Parinte Grigorie Palama zice: “Despartirea sufletului de trup inseamna MOARTEA TRUPULUI, iar despartirea sufletului de Dumnezeu (OSANDA VESNICA) inseamna MOARTEA SUFLETULUI“. Aceasta este adevarata moarte”.

                                                                                                                                      Preot Ioan 

RUGĂCIUNE CĂTRE SFINTELE MIRONOSIȚE ȘI ALE SFINȚILOR IOSIF Ș I NICODIM

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

                     

O, Sfintelor Femei Mironosiţe, cele ce v-aţi făcut icoane ale propovăduirii Învierii lui Hristos, împreună cu Sfinţii Iosif şi Nicodim, rugaţi-vă să se reverse şi în sufletele noastre mirul bucuriei Învierii lui Hristos, ca să ne învrednicim de cântarea cea îngerească, slăvindu-L împreună cu voi pe Hristos în veci cu cântări.

O, Sfintelor Femei Mironosiţe, cele ce v-aţi arătat vase pline de mirul darurilor Cuvântului, cu picăturile rugăciunilor voastre curăţiţi şi mintea noastră de gândurile cele deşarte şi ca într-o carte scrieţi cu condeiul Duhului şi cu voia Tatălui taina Învierii Fiului. Cu adevărat aţi biruit toată frica şi având picioarele voastre înfrumuseţate cu aripile Duhului aţi alergat către Cel Ce dăruieşte celor ce-L iubesc pe El zborul Serafimilor ca să-L slăvească pe Părintele luminilor. 

Încă v-aţi învrednicit a primi de la Îngerul luminos vestea Învierii Celui Ce a biruit moartea şi l-a scos pe Adam din temniţele iadului. Prin voi s-a luminat toată ceata Apostolilor şi prin ei până la marginile lumii S-a descoperit Cel Nevăzut. Deci, şi noi fiind părtaşi tainei Învierii lui Hristos vă rugăm pe voi să cereţi Stăpânului să dea la o parte piatra răutăţii de la mormântul inimii noastre, ca să răsară Cel împreună cu Care ne-am îngropat prin Botez şi să umple de bucurie sufletele noastre, dăruindu-ne iertare, pocăinţă şi vestea minunată a mântuirii.

Rugaţi-vă cu Sfinţii Iosif şi Nicodim, să fim noi ridicaţi din mormântul păcatelor noastre, îngropând toate sfaturile cele viclene şi primind mirul cel de mare preţ al înţelepciunii duhovniceşti. Cereţi Stăpânului Hristos, înaintea Căruia aţi aflat îndrăzneală, să ne prefacă şi pe noi, întunecaţii, în izvoare ale cuvintelor Dumnezeieşti, cu care să-i adăpăm pe toţi, potolind tuturor dorul de îndumnezeire.
Ca unele ce sunteţi flori netrecătoare ale bucuriei Învierii, bine înmiresmaţi şi sufletul meu necăjit de întristare şi de alte patimi de ruşine, ca să înviez împreună cu Hristos în viaţa cea veşnică. 

La Înfricoşătoarea Judecată a Stăpânului Vieţii cereţi cu stăruinţă să se şteargă datoria noastră cea mare şi să dobândim iertare şi mântuire, slăvind pe Împăratul tuturor în veci şi aducând vouă ofranda mulţumirii. 

                                                                                                                                            AMIN.