Sfantul Iacob, este simbolul NADEJDII, fiindca el avand nadejde ca fagaduita Lui este adevarata, ca Hristos este Mantuitorul lumii, a fost primul dintre ucenici care si-a dat viata pentru Hristos. Sfantul Ioan, este simbolul IUBIRII, fiindca, el este ucenicul care-si pleca capul pe pieptul Domnului. De ce a urcat pe Munte, in vale, la ses nu se putea schimba la fata? Cel ce umbla pe pamant ses, umbla cu odihna, dar, cel ce urca pe Munte osteneste si transpira din cauza fierbantelii trupului. Pamantul neted si ses, este icoana a vietii de placeri, iar, Muntele este “icoana” a vietii virtuoase, din pricina infranarii in toate. A urcat, ca sa ne arate, ca daca nu vom urca si noi, adica sa ne schimbam sufleteste, lepadand patimile: Ura, Mania, Cleveteala, Judecata, Invidia, Mandria, Slava desarta, Trufia... nu vom deveni “oameni noi”, adica, bineplacuti lui Dumnezeu si nu ne vom putea mantui sufletele. Si, sa nu uiti ca: NU CONTEAZA DECAT UNDE PUNE DUMNEZEU SUFLETELE NOASTRE DUPA CE MURIM.
Preot Ioan 









.jpg)



Bucuria mea, hai sa citim un cuvant al carui autor este Jean-Claude Larchet, si care in lucrarea sa, "Athosul si duhovnicii pe care i-am cunoscut", zice asa: "Intr-o zi, dupa ce m-am rugat sapte, opt, noua ore sau chiar mai mult, am vazut in strafundul inimii mele iadul si pe diavol. Si am vazut ca tot omul are iadul in strafundul inimii sale. Mai inainte, neincetat ma rugam si strigam: «lisuse, vino!», dar cerul ramanea mut si nu se petrecea nimic.
.

















