DOAMNE, IISUSE HRISTOASE !

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

(versuri: Eliana Popa)

https://babylenutapentrusuflet.blogspot.ro/

Doamne, Iisuse Hristoase, întăreste-ne credinta

Si in Sfânta Ta Lumina, innoieste-ne fiinta!

Si ne vindecă orbirea si picioarele infirme

Care nu mai pot a merge, sa se roage catre Tine!

Doamne, Iisuse Hristoase, luminează bezna mintii

Să pasim si noi pe Calea pe care-au urmat-o Sfintii

Vindecă de neputintă si leprosul si ologul

Cum atunci lângă Vitezda, slobozita-i slăbănogul !

Doamne, Iisuse Hristoase, pregăteste-ne aici

Ca atunci cånd va fi vremea, să-i urmăm pe mucenici

Dă-ne dragostea fierbinte care au avut-o ei

Să murim pentru credinta ca cei sapte Macabei !

Doamne, Iisuse Hristoase, poartă-ne-napoi prin vremi

Să privim cum si-au dat viata, Sfintii Martiri Brâncoveni,

Cum străbunii nostrii vrednici purtånd cuşma sau catrința

Nu Te-au pus ca noi pe Cruce..si nu si-au vândut credinta!

Doamne, Iisuse Hristoase, cerceteaza via Ta

Să vezi dacă azi mai afli, roadă sfântă coaptă-n ea

Si de-o fi trimite ,Doamne, de cu zori culegătorii

Că la adăpostul noptii stau la pânda prădătorii !

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul Tatălui de Sus,

Să primesc a Ta iubire, nici curat, nici vrednic nu-s,

Dar incerc s-alerg la Tine, Tu-mi esti singur Ajutorul

C-am ales sa urc Golgota si apoi sa urc Taborul ! 

.DOAMNE, TU AI FOST CA MINE?

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!"

Eliana Popa

 
Biet orfan cu chip de înger șade trist pe-o piatră rece,
Ploaia asta prinsă-n fulger, lumea parcă vrea s-o-nece
Lui nu-i pasă nici de ploaie, nici de fulger nu se teme,
Gândul lui, ca pe-o scrisoare, către Domnul îl așterne:

,, - Doamne, Tu ai fost ca mine, părăsit și-nfometat?
Când ai vrut un colț de pâine l-ai cerut și Ți l-au dat?
Doamne, Tu ai fost vreodată însetat și zdrențăros,
Doar c-o haină căpătată de la vreun creștin milos?

Plâns-au ochii Tăi, Iisuse, așa cum au plâns ai mei,
Cu suspinele ascunse și cu grea durere-n ei?
Ți-ai dorit o alinare? Ai primit o mângâiere,
Când stăteau să Te doboare ale lumii vorbe grele?

Ți-ai dorit să ai o casă? Frați, surori să Te iubească,
Să vă strângeți toți la masă cu o dragoste frățească?
Te-au lovit ca și pe mine fără a avea vreo vină?
Ai simțit că lângă tine e vreo mână ce Te-alină?

Doamne, iartă-mi îndrăzneala de-a Te întreba pe Tine,
Dar nu-mi iese socoteala...
De ce alții nu-s ca mine?
Oare ce-am greșit la ceruri de-s lăsat în voia sorții

 
Și acei ce mi-au dat viață au trecut hotarul morții?"
O lumină îl mângâie ca o aripă de înger,
Nu-i lumina dimineții, nici lumina de la fulger,
Simte multă bucurie... și nu poate să privească

Doar aude-o voce blândă din lumina cea cerească :
,, Fiul Meu, am fost ca tine, părăsit și-nfometat,
Când vândut am fost de Iuda și-n Pretoriu judecat,
Când am mers pe Drumul Crucii, singur și plin de durere,

Și în sete și în foame, ei mi-au dat oțet și fiere!
Gol am fost în suferință, părăsit am fost de toti
Și cămașa de pe mine, câștigată a fost la sorți,
Doar Măicuța Mea, sărmana, mi-a acoperit Făptura

Cu năframa ei cea albă... toți ceilalți își vărsau ura!
Plâns-au ochii Mei, copile, cu suspinele ascunse,
Auzind jalea Măicuței și ocările aduse.
Și din înălțimea Crucii am privit prin timp...departe

Și am plâns văzând cum astăzi, lumea zace în păcate!
Mi-am dorit o alinare...n-am primit o mângâiere,
Am strigat doar către Tatăl.. și în Cer era tăcere,
Dar tăcerea cea din ceruri era Sfânta Bucurie,

Așteptând ca omenirea prin Iisus Hristos să-nvie!
Am ales ca ucenicii, frați ai mei să se numească
Și i-am strans pe toți la Cină cu o dragoste frățească,
Am frânt pâinea și le-am dat-o, am întins cu ei în blide,

Chiar dac' am știut că Iuda pe-un pumn de arginți mă vinde.
M-au lovit cu ură multă când căzut eram în tină,
Numai blânda Veronică mi-a adus un pic odihnă,
Cu năframa mi-a șters fruntea de sudoare și de sânge,

Peste spinii din coroană...lacrima-i și astăzi curge.
N-ai gresit nimic, copile, doar că omul poart-o cruce
Sau păcatul altor neamuri, unii sunt aleși a-l duce,
Tu ai fost ales să porți, ca orfan, o cruce grea,

Dar cu Harul de la Tatăl și cu Mare Mila Mea,
Vei păși cu îndrăzneală peste șerpi si peste pietre,
Lângă tine sta-vor îngeri și din ochi nu te voi pierde,
Și în ceruri ai o Maică și pe Dumnezeu cel Sfânt,
Ai și frati...pe sfinți și îngeri! Ești orfan doar pe pământ!

AMĂGIREA

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

de Eliana Popa

 
Curge viața ca o apă-nvolburată de păcate,
Azi mai mulți ca niciodată se îndreaptă către moarte.
Merg conduși de-amare patimi ce îi mână înainte
Și nu știu că veacu-acesta drept robi iadului îi vinde.

Calea se deschide largă, trece gloată după gloată
Și-n veșminte fastuoase urâciunea e-mbracată
Așezat la loc de cinste, rege-al veacului e banul
Tot bogatul i se-nchină și-l dorește tot sărmanul.

Desfrânarea-i o virtute, au eradicat păcatul,
Nu mai știm care-i femeia, nu mai știm care-i bărbatul!
Tot ce până-n veacu-acesta era firesc și moral,
În trufașa lor gândire i se zice anormal.

Merg grăbiți pe-a morții cale, timpul nu le mai ajunge,
Nu se mai opresc să vadă, drumu-acesta unde duce?
Nu mai pot să se oprească, mai au multe de făcut,
Căci din spate îi împinge câte-un fiu de Belzebut.

Cocoțați pe munți de aur, cupa amăgirii sorb
Și pe drumul plin de patimi se conduce orb pe orb.
Sufletele-s adormite în a vieții opulență,
Viciul stăpânește trupul, totu-i vis și decadență.

Iar stăpân pe-ntinsa cale nu-i vreun fiu de pământean,
Cei ce mână toată turmă sunt ostașii lui satan.
Și puțini din cei ce calcă drumul veacului apus,
Se opresc să ia aminte la chemarea lui Iisus.

Îi așteaptă Domnul milei și le iese înainte
Dar în fiecare gloată e un Iuda care-L vinde,
E un bici care-L lovește, e o gură care-L scuipă
E un Ana și-un Caiafa, ce pe cruce iar Îl urcă.

Îl mai răstignesc odată fariseii cei moderni,
Sângele Lui curge-ntruna ca să spele aste vremi!
Rar din gloată se desprinde, la piciorul Crucii pică,
Câte-o sfântă Magdalena, câte-o blândă Veronică.

 
Câte-un Simon, câte-un Pavel, câte-un fiu al lui Alfeu
Mai întorc din astă goană, câte-un om spre Dumnezeu
Și-L așteaptă-n a lor casă, câte-o Marta și-o Marie,
Ca din moartea necredinței, câte-un Lazăr să învie!

,,Nu te teme,turmă mică! se aude glas de Sus,
Crucea să vă fie armă și scut numele Iisus,
De Mă veți urma pe Mine, părăsind pierduta haită,
Pentru tine, turmă mica, Mă mai răstignesc odată!''

STII TU, OMULE?.....

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!"...... 

https://babylenuta.blogspot.com/

Stii tu, omule, de ce vin adesea peste tine,

 Boala grea si intristarea, si pedepsele divine? 

Pentru timpul care-l furi, in duminicile Sfinte, 

Cand la Sfanta Liturghie, toata firea ia aminte!

Numai tu nesocotesti, Jertfa cea fara de sange,

 Cand in jurul Sfintei Mese, mult alai ceresc se strange, 

Sfintii Ingeri isi acopar, cu-a lor aripi ingeresti, 

Capetele si se pleaca, Sfintei Jertfe Imparatesti!

Stii tu omule, ce pierzi, cand ramai nepasator, 

La chemarea cea mai Sfanta, pentru orice muritor?

 Ingerii si heruvimii, se coboara din Inalt, 

Esti poftit si tu la Nunta, Fiului de Imparat!

Pierzi nadejdea Invierii, pierzi Ospatul Vesniciei, 

Unde heruvimi si ingeri, canta imnul bucuriei! 

Unde Mirele Hristos, te asteapta si te cheama,

 Ca pe cel mai bun prieten, ca pe-un oaspete de seama!

Tu nesocotesti chemarea, n-auzi glasul lui duios,

 Intorci spatele Iubirii, scuipi obrazul lui Hristos! 

Te increzi in slava lumii-n care multi ca tine cad, 

Somnul necredintei voastre, naste monstrii pentru iad!

Eliana Popa 

ĪN GENUNCHI URCĂM GOLGOTA !

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

(Versuri : Eliana Popa)

Hai, trezeste-te crestine din Biserica cea Una,
Căci vrajmasii lui Hristos au incoronat minciuna,
Au intrat ca niste furi sa nu-i prindă răsăritul
Iadul le-a trimis poruncă: ,, Terminati cu Răstignitul!"

Sunt vicleni precum acela ce-i stăpân in intuneric,
Încercând să prindă-n mreje si crestinul cel mai vrednic
N-au nici teamă, nici iubire fac război cu sfinti-n cer
Precum a făcut odată, răzvrătitul Lucifer!

Suflă iarăsi peste tine vânturi rele, drag român,
Cum n-au fost in alte timpuri până-n veacul de acum,
Dar Hristos încă asteaptă, incă esti al Său copil
Nu-L lăsa străin in poartă, nu-L trimite in exil !

Datoria noastra-i sfântă in POPORUL ORTODOX
Sa ne apărăm CREDINȚA ca străjeri ai lui HRISTOS
Asa cum au apărat-o si MARTIRII NOȘTRII SFINTI,
Aruncati au fost la fiare si la moarte osanditi !

Vom da aspră socoteală când va fi la Judecată
Si celor ce ne-au lasat, LEGEA SFÂNTĂ neschimbată
Căci acolo sus in ceruri nu-s doar simpli rugători
Toti martirii si parintii ne vor fi acuzatori.

Si daca nu avem teamă, măcar să avem rusine
Pentru fapte rusinoase, pentru suflete meschine,
Pentru mame ucigase, pentru scoli fără credintă
Pentru lipsa de iubire catre cel in suferință,

Pentru cei ce stau la cârmă si ne fură avutia,
Pentru că-i lăsam să vândă tara sfântă,Romania
Pentru nepăsarea noastră de-a ne-nvinge neputinta
Pentru fiecare patimi ce ne-au ingropat Credinta !

Dar mai rău decât acestea, avem un păcat mai greu,
Că ne inchinăm la idoli si-L hulim pe Dumnezeu
Si păsim pe-aceeasi cale, ingamfati da'n suflet goi,
Cu acei ce-L vor pe Cruce si i-au declarat război.

E si vina ta, femeie, ce-ai născut prunci pentru iad
Că-n Biserica i-ai dus, numai când i-ai botezat,
N-ai stiut să le vorbesti despre Domnul Bun si Sfânt
Că in marea-ti nepăsare nici tu nu L-ai cunoscut !

Sunt putini acei ce astăzi, se inchină lui Hristos
Învătându-i cei credinta,vreun bunic evlavios
Care-au invătat a-si face crucea sfântă-n rugăciune
Si-au aprins in al lor suflet o lumina ce n-apune!

A-nviat Hristos din moarte...vom reinvia si noi,
Daca vom urca Golgota până-n vremea de Apoi
Dacă noi toti, cei de astăzi,vom lua cu bucurie
Crucea neamului din urmă..cruce de mucenicie

În genunchi urcăm Golgota,si cu lacrima in geană
Să spălam prin jertfa noastra a poporului grea rană,
Iară sângele ce-o curge peste lemnul răstignirii
Să ni-l strângă in potire toti strămosii si martirii!

Si să-L ducă plată-n ceruri pentru grelele păcate
Ale veacului acesta, ale sufletelor toate
Să ne ierte Domnul Slavei si strămosii si Părintii
Să aseze neamul nostru in soboarele cu sfintii

PRIVESTE CU-NDURARE, DOAMNE !

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".



( versuri: Eliana Popa)

Priveste cu-ndurare, Doamne
La păcătosul care-s eu,
Tu esti Acel ce-mparti iubire
Si celui bun si celui rău !

Priveste cu-ndurare,Doamne
Că azi genunchiul n-am plecat
Cu umilinta si iubire...
Primeste doar, un mic oftat!

Priveste cu-ndurare, Doamne,
Că sunt si eu copilul tău
Ajută-mă să fiu lumină,
Nu astăzi bun si mâine rău.

Priveste cu răbdare, Doamne,
Si-asteaptă-mă că vin mai greu,
Mai rătăcesc mergând pe cale,
Dar mâine,poate-ajung si eu.

Priveste cu-ndurare,Doamne,
Când mă ridic si iară?i cad
Că tot ce încă strâng in mine,
E si virtute si păcat.

Priveste cu-ndurare,Doamne
Că-s lut, si tină, si noroi
Si când in inima e noapte,
Si ochii mi-s de lacrimi goi.

Priveste cu iubire,Doamne
Cum de pe Cruce ai privit
La mine,sluga trădătoare
Ce ieri si azi Te-am răstignit !

ÎN VREMEA RĂSTIGNIRII TALE !

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".  · 

    Versuri : Eliana Popa 

De-as fi trăit in vremea Răstignirii Tale

Obrazul Sfânt eu nu l-as fi scuipat

La fel ca toti acei cu inimi goale

Ce spre Golgota, ura si-au purtat !

Eu as fi vrut să fiu o adiere

Si cu blândețe fruntea-Ti să o sterg

Să-ți scot toti spinii patimilor grele

Si rănile-n zefiri sa Ti le leg !

Un strop de rouă de-as fi fost sau ploaie

Toată puterea apei as fi strâns

Din mine revărsându-se suvoaie

Spre gura-Ti insetata ar fi curs !

Si de-as fi fost un trandafir, o floare

Spre Tine doar mireasma-mi să se verse

Petale zugravite in culoare

Ca un balsam pe răni sa Ti se-aseze.

De-as fi trăit in vremea Răstignirii Tale,

Obrazul sfânt eu nu l-as fi scuipat

Doar l-as fi sters de sânge si sudoare

Si-n fața Ta, umil m-as fi plecat !

Din volumul ,, Cu Hristos pe drumul Crucii"

VENIT-A VREMEA !

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

de Eliana Popa

Te pun din nou să urci Golgota, Doamne!
Dar astăzi sunt mai mulți decât atunci
Sunt și din cei ce îți cântau la strane,
TRISAGHIONUL și frumoase rugi.

 
Sunt toți acei ce-ar trebui să știe
Ce-nseamnă jertfa unui mucenic
Acei ce, Tu, le-ai dat din APA VIE,
Te vând și astăzi, Doamne, pe nimic!

Se-nalță iar în catacombe ALTARE,
Se pregătesc de luptă MUCENICI,
Vegheați de Sus, din Slava Ta cea mare,
De oștile de-ARHANGHELI și de SFINȚI.

 
Se pregătește-n taină iar PRETORIU
Se împletesc din nou cununi de spini,
Și zi de zi tot crește auditoriul
Acelor ce-i condamnă pe CREȘTINI.

 
Se pregătesc să-ngroape ADEVĂRUL
Să pună iar LUMINA sub obroc
Să-și răstignească iarăși ZIDITORUL,
ICOANELE să le arunce-n foc.

 
Se pregătesc de luptă mucenicii
Acestor vremuri guvernate de nebuni
Ce vor să șteargă din PROLOAGE sfinții
Și leapădă CREDINȚA SFÂNTĂ din străbuni.

 
Iar pântece de iad întunecate
Încep a naște DIOCLEȚIENI
Și se adună-n HOARDE APOSTATE,
Prigonitorii ultimelor vremi.

 
Și în icoane se-ntristează sfinții
Când, crucile sunt aruncate jos
Din peșteri se adună toți PĂRINȚII,
APOSTOLI și NEBUNI PENTRU HRISTOS.

 
Stau să se stingă CANDELE-n ALTARE
Tot iadul se ridică furios
Și scuipă chipurile din icoane
Din inimi vor sa-L șteargă pe HRISTOS.

 
În ceruri TRÂMBIȚELE-ncep să sune
ILIE și ENOH se pregătesc
În sac să prorocească pentru LUME
Și CUPELE MÂNIEI, clocotesc.

 
Venit-a vremea ,,VAIURILOR" grele
Venit-a timpul pentru SECERAT
Lua-vor plată slugile mișele
Satana și tot neamul apostat.

din volumul de poezii :,, Cu Hristos pe drumul Crucii"

DOAMNE, TE ÎNTREB!

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

                                               

                     

de Eliana Popa

Doamne-mi plec genunchiul, ruga mea-Ți grăiesc,
Să ridici din moarte, neamul românesc!
Fiindcă-și doarme somnul parcă prins de-o vrajă,
Legănat de bezna ce l-a prins în mreajă.

 
În ce primăvară, Doamne, ne-om trezi?
Și-n ce dimineață se va face zi?
Câte jertfe, Doamne, trebuie a duce,
Neamul meu, de veacuri, răstignit pe Cruce?

 
Doamne, Te-ai ascuns într-un infinit?
Supărat ești, Doamne, că Te-am răstignit!
Iartă-ne și lasă Mila Ta să vie
Să dezlegi blestemul de pe-a noastră glie.

 
Rupe, Doamne, vraja, dă-ne iar putere
Să plătim tributul care ni-l vei cere.
Să urcăm Golgota spre crucificare,
Îmbrăcați în haina cea de sărbătoare.

 
Mame-nlăcrimate lângă noi să urce,
Să își plângă fiii la picior de cruce.
Lacrimile lor să ne fie nouă
Giulgiu străveziu ca țesut din rouă.

 
Doamne, eu, nimicul, Te-ntreb cu durere,
Neamul meu, urca-va către Înviere?
Ne mai vindeci, Doamne, aripile frânte,
Să urcăm spre Tine, zările abrupte?

ROMÂNUL, AZI...

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

de Eliana Popa

Azi, românul viețuiește ca 'nainte de Potop!
Pentru rugă nu au vreme, pentru Domnul nu e loc.
Și trăiește-n nepăsare, el, românul fericit,
Dumnezeu e doar un nume... anacronic definit!

Își botează, încă, pruncii, că așa-i demult lăsat,
Se cunună în biserici... cum și-ai lor s-au cununat,
Își îmbălsămează morții mai ceva ca egiptenii
Chefuind la parastase după câteva ectenii...

Vai de tine, slugă oarbă, ce-ai uitat cerescul Crez!
Care porți pecetea sfântă pusă-n taină la botez,
Dar nu poți a crede simplu, cum crezut-a neamul tău
În Prea Sfânta Născatoare și Prea Bunul Dumnezeu!

Nu ne mai plecăm genunchii, nu mai punem temelii
Să zidim din rugăciune, Lui Hristos biserici vii!
Plâng strămoșii și părinții în Biserica din Cer
Ai uitat de ei, române, ai uitat de Leru-i Ler!

Leru-i Ler și flori de măr, doina și colindul sfânt
Care poartă-n vers pe Domnul, care-i graiul nostru sfânt
Am uitat că ei, bunuții și părinții noștri dragi,
Împărțeau, primind colindul, mere roșii și colaci...

Am uitat că ei, străbunii, mult și-au prețuit credința
Și bunica purta mândră și tulpanul și catrința
Se rugau cu simplitate dar cu dragoste și plâns
Și cinsteau cu evlavie și pe Maica Lui Iisus!

Am uitat că Brâncoveanu a murit martir și sfânt
Și nu ne-a vândut credința, nici o palmă de pământ
Pe butuci și-a lăsat capul, fiii săi murit-au toți
Nu și-au lepădat credința, n-au slujit Înaltei Porți!

Au întemeiat biserici pentru neamul lor cel brav
Și Sfântul Ștefan cel Mare și Neagoe Basarab
Au lăsat drept moștenire, nu doar Țara Românească,
Ne-au lăsat credința sfântă, ca pe veci să dăinuiască!

UN OM

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

Bunicului meu patern, Gheorghe! Dumnezeu să-l odihnească.
de Eliana Popa

Într-o toamna friguroasă, pe-un drumeag plin de noroi,
Un bărbat mergea alene, lângă carul tras de boi!
Era Gheorghe, om sărac, de vreo doi ani însurat
Cu Ioana lui cea dragă, fata orbului din sat.

Orbul era om hain, rău la suflet, prost de gură
Stăteau toți într-o căsuță, cu doi boi în bătătură.
Unul era al lui Gheorghe, cel cu numele de Corbu
Celălalt, un bou mai tânăr, îl avea stăpân pe orbu'.

Astăzi, l-a trimis pe Gheorghe, ginerele său cel bun,
(Orbul nu făcea nimic, poruncea ca un stâpân)
Să se ducă în pădure, după lemne de iernat
Și s-aducă un car de lemne, cum adus-au toți din sat.

Și în zorii dimineții a-njugat la car pe Corbu,
(Îl iubea ca pe-un prieten) și pe Breazu al lui orbu'.
A pus doi posmagi în traistă, a luat biciul și securea,
Din pridvor îi rânjea orbul: ,, De te-ar înghiți pădurea! "

A tăcut cuminte Gheorghe... n-a luat vorbele în seamă,
Era om în toată firea, de blesteme n-avea teamă!
Și-l răbda, răbda sărmanul, Ioana lui răbda la fel,
Aveau un pruncuț de-o lună, pe Ioan cel mititel.

A luat vreascuri mai uscate cu care s-ațâțe focul,
Buturugi au fost mai multe și le-a scos cu târnăcopul
A tăiat și lemn mai verde care arde mai mocnit,
Să nu-l supere pe orbu' și să-l vadă mulțumit.

A pornit apoi spre casă, mângâind cu drag pe Corbu,
Îndemnând cu duioșie și pe Breazu al lui orbu',
Și aproape pe-nserate a ajuns cu caru-n sat,
Lângă casă, hop necazul... când costișa au urcat!

A-ndemnat din gură boii:,, Hai cu tata, dragii mei!
(Nu cum fac adesea unii înjurând de dumnezei)
Corbu încerca din greu și se opintea cu carul,
Însă Breazu al lui orbu' n-a mai vrut să urce dealul.

A pocnit din bici spre el, a strigat, însă degeaba,
Breazu sta ca un catâr, nu mai vrea să-și facă treaba,
Furios din tindă orbul, cum făcea adeseori,
A strigat:,, - Oprește, Gheorghe! Nu vreau boul să-mi omori!

Și acum să mi-l slobozi! Vreau întreg sa mi-l aduci,
Și apoi, nu mă privește! Treaba ta, cum te descurci.
Altfel nu mai calci în curte, îți iei pruncul și nevasta,
Și plecați din casa mea! Gata... Și cu asta-basta! "

Ce sa facă bietul Gheorghe? Orbul tot dădea din gură
I l-a scos din jug pe Breazu și l-a dus în bătătură.
S-a întors apoi mâhnit, de tot ce-i făcuse orbu'
Și s-a pus în jug, sărmanul, ca să tragă lângă Corbu!

Și a tras, a tras cu Corbu, împreună, carul greu:
,, - Hai cu tata! Hai cu tata, că ne-ajută Dumnezeu!"
În genunchi căzut-a boul, ostenit de nu se poate,
,, - Hai, cu tata! Hai, cu tata! Împreună pân' la moarte!"

Și zvâcni atunci, în jug, Corbu tatii cu putere!
Urcă dealul dinspre casă, scoțând muget de durere!
Gheorghe cu cămașa ruptă și cu umărul zdrobit,
Ud de sânge și sudoare ca Hristos cel răstignit!

Au urcat cu bine dealul, au ajuns în bătătură,
Orbul aștepta în tindă, molfăind o-njurătură...
Obosit de-atâta trudă, cu tot trupul parcă frânt,
S-a culcat în fân cu Corbu, ca in iesle Pruncul Sfânt.

Asta nu-i poveste, frate, cititorul meu cel drag,
Când am scris aceste versuri, mi-au curs lacrimi mari, șirag.
Cel ce-a tras în jug cu Corbul, Gheorghe, e bunicul meu!
A murit atunci, de tânăr, odihnească-l Dumnezeu!

Și mereu îi am în minte, Bunu' Gheorghe și cu Corbu,
Și mă rog la Domnul Sfântul să îl ierte și pe orbu'!

Din volumul de poezii ,,Vii ne vom întoarce" Editura Grafix 2021

SIHASTRUL

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

de Eliana Popa

Undeva, pe-un colț de codru, într-un loc ca de poveste,
Solitară, stă ascunsă în al nopții labirint,
O căsuță mititică cu mușcate în ferestre,
Numai luna o îmbracă într-o aură de-argint!
Parcă spune o poveste...parcă astăzi pare tristă,
Parcă noaptea asta rece va aduce rele vești,
Nimeni n-a ajuns acasă ...chiar și candela stă stinsă,
Nici un râs nu se aude, niciun murmur de povești!

Seara asta pare sumbră... cu tăcerea se desfată,
Nici căluțul nu nechează, nici în lanț nu e Grivei,
Vântul smulge cu furie balamaua de la poartă,
Care scârțâie a jale...ca un bocet de femei!
Au plecat de dimineață, doi copii și-a lor măicuță
Ca să-l ducă pe-al lor tată, la un doctor în oraș,
Au pus lacătul pe ușă...au pus calul la căruță
Și alături și cățelul și-au pornit-o mintenaș!

Bietul om își ducea chinul, măcinat de-o boala cruntă,
Însă astăzi nu mai poate...ce dureri ...ce chin cumplit!
Copilașii plâng alături și soția se frământă,
Iar Fecioara lăcrimează în icoana de argint!
Patru suflete sărmane se unesc în rugăciune,
Să ajungă mai degrabă la vreun doctor, la oraș,
Poate Dumnezeu și Maica o să facă o minune,
,, - Vindecă-l pe tata, Doamne! Căci de moare , cui ne lași?

Cui rămânem, noi, copiii? Și măicuța cum ne-o crește?
Căci de-atâta suferință, trupul ei a obosit,
Lacrima ce-i curge-ntruna chipul ei îl vestejește
De o săptămână-ntreagă, n-a mâncat și n-a dormit!
Sărăcia ne e soră...soră bună de o vreme,
Însă împreună suntem fericiți cum alții nu-s,
Fiindcă, Doamne, Tu știi bine ....că de foame nu ne-om teme ..
Căci puțină pâine neagră și-un cartof ne e de-ajuns !
Lasă-ni-l pe tata, Doamne!" ...așa se ruga micuța,
Tot privind îngrijorată la sărmanul ei părinte,
Iar mămuca dădea bice, calul greu trăgea căruța
Și băiatul șoptea-ntruna : ,, Cui ne lași,Tu, Doamne Sfinte ?"

Parcă cerul nu-i aude ...parcă în zadar se roagă,
Chiar și lacrima îngheață ca și fruntea celui drag,
Moartea se arată hâdă ....lângă trupul fără vlagă
Și îl trece fără milă peste-al veșniciei prag!
Făr-un muc de lumânare...chiar în clipa-n care astrul,
Răsăritul și-l revarsă-n curcubee de culori
Și în fața lor apare, de niciunde, un Sihastru,
Luminos, cu barba albă și-un ceaslov la subțiori!
Îi privește cu blândețe...ochii lui păreau că poartă,
Lacrima ce-a zămislită din durerea-ntregii lumi,
Fruntea lui era lumină? Sau părea încununată
De toți crini înfloriți în Grădina cu minuni!

,, - Fericiți aceia care își duc crucea în durere,
Fiindcă raiul și tot cerul stă deschis deasupra lor!
Lacrima și suferința îi înalță spre-nviere
Și-i așează-n veșnicie unde-i raiul sfinților ...
Tatăl vostru e-n lumină...are-o casă-n cer, la Domnul!
Între îngeri se desfată ca în sânul lui Avraam,
Doar aici își duce crucea, prin necaz și lacrimi, omul
Căci așa e Legea dată de când a căzut Adam!
Eu voi fi cu voi tot timpul!Nu veți fi orfani de tată!
Grija Mea va fi mai mare...îngeri vă vor sta-mprejur,
Și de astăzi, niciodată, pâinea voastră nu se gată! "
Așa le-a grăit Sihastrul cel cu ochii de azur.

A plecat pe nevăzute învelit de-al zilei astru,
A șters lacrima măicuței iar durerii i-a rupt spinii!
Au rămas uimiți cu totii și-au simțit c-acel Sihastru,
L-a-nsoțit pe al lor tată către zările Luminii!
Au cioplit cu mare trudă, patru blăni din lemn de nuc,
Chiar acolo-n luminișul unde-au întâlnit sihastru' ,
Toată ziua, fiu și mamă au lucrat la un coșciug,
Până luna s-a ivit ca un disc de alabastru!
S-au întors apoi acasă...doi copii și-o biată mamă,
Fata învelind cu grijă pe tăicuțul în sicriu,
Parc-acel frumos Sihastru le-ar fi pus balsam pe rană,
O, cât chin le-a luat din suflet...de nu pot nici să descriu!

BĂTRÂNUL CERȘETOR

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!". 

de Eliana Popa

Așezat, tăcut privește, trist și compătimitor,
Către cei ce trec în grabă, un bătrân, biet cerșetor...
Păru-i alb precum fuiorul, ochi de-un verde luminos,
O lumină-i joacă-n gene și pe chipul lui frumos!

Cerșetorul parcă este coborât dintr-o icoană,
Nu așteaptă bani sau milă, nici nu cere de pomană
Doar o vorbă tot repetă către orice trecător :
,, - Taică, nu uita, că-n viață ești un simplu călător!"

Unii il privesc cu milă, alții-l scuipă cu dispreț
Căci în fața celor mândri, moșul n-are niciun preț.
Râd sărmanii, nu-l ascultă..o, de-ar sta lângă el jos,
Ar vedea că au în față, un nebun pentru Hristos!

Ar vedea că ține-n mână, pitit, şirul de metanii,
Iar in buzunarul hainei, Cartea Sfintelor Predanii
Evanghelia cea Sfântă, pâinea lui de zi cu zi,
Care-i Hrana cea mai bună și puterea lui de-a fi.

Și bobiță cu bobiță, curge rugăciunea sa
Pentru fiecare suflet, pentru toată lumea rea,
Pentru cei care îl scuipă, pentru cei ce-l miluiesc,
Curge lacrima și ruga, îngerii se veselesc :

,, - Doamne, Iisuse Hristoase, după cum știi Tu.. și-ai vrea
Cu iubirea Ta de oameni, miluiește lumea Ta!
Osândește-mă pe mine, dintre oameni cel mai mic. "
Așa se ruga bătrânul coborât din Pateric.

Ce frumos îi stă de-a dreapta îngerul lui păzitor,
Și îi strânge, tainic, ruga, să o ducă sfânt odor
La Jertfelnicul din ceruri, în Cetatea cea de Sus,
Unde-n Slavă și Lumină, șade Domnul Sfânt, Iisus!

Trecătorule, ce poate, întâlnești în calea ta
Un bătrân cu pletel albe și cu barba ca de nea,
Stai o clipă și-l ascultă și-i sărută mâna, care
Nu stă-ntinsă să primească ...îți dă binecuvântare!

Nu îți cere de pomană, dar îți dă din pâinea lui,
Așa cum primeau odată ucenicii Domnului.
Hrană sfântă pentru suflet și merinde-mpărătești,
Ca să poți trece cu bine peste vămile cereşti!

LACRIMI...

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune:

 "Am păcătuit!".


de Eliana Popa

Oprește, Doamne, lacrima ce-mi curge,
Eu nu mai pot să-i pun nici azi zăgaz
Și ochii-s triști și sufletul îmi plânge
Am obosit...mai vreau un mic răgaz!

Mi-aș pune fruntea-n palma Ta cea sfântă,
În locul unde-s încă urmele de cui
Să prind curaj în clipa mea de luptă
Și drumul spre Calvar să pot să-l sui.

 
M-aș odihni la umbra Crucii Tale,
Când sufletul luptând va obosi,
Și Te-aș striga să mă aștepți pe Cale
Când cei de-aproape, toți, m-or părăsi.

 
Tu singur ai pășit pe drumul Crucii,
Doar Maica Sfântă lângă Cruce sta,
Că doar o mamă-și însoțește pruncii
Eu n-am nici mamă...doar pe Mama Ta!

Pe ea o strig, pe ea o rog să-Ți spună
Că numai pot să duc povara-mi grea,
Ea îmi arată-n ceruri o cunună
Ce parcă-i împletită dintr-o stea.

 
Mai tare plâng privind către Stăpână,
Mai lung îmi pare drumul până sus
Dar mă ridic privind către cunună
Și iar pornesc pe Cale spre Iisus!

GREU E, DOAMNE, DRUMUL!

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

   de Eliana Popa

   "Greu e, Doamne, drumul  veacului din urma, 

Cand din bezna noptii ochi de iad pandesc,

 Viclenind aduna sufletele-n turma,

 Pastorind cu ura neamul omenesc!

   Oamenii Te-ntreaba, ridicandu-si pumnul, 

Pentru ce pamantul rodul si-a oprit? 

Pentru ce si floarea si-a pierdut parfumul, 

Soarele, de ce, iute-a asfintit?

   De ce vin in lume boli necrutatoare, 

Care musca-n trupuri macinand tacit?

 De ce azi se naste, insa maine moare,

 Ruga sau nadejdea... tot ce-a inflorit?

   Multe intrebari ar avea sa-Ti puna, 

Dar ei nu se-ntreaba daca Ti-au gresit. 

Lumea asta plange, freamata nebuna, 

Si pe lemnul Crucii, Tu stai rastignit!

   Se dezbina-n sine prin pacat si ura, 

Cu amara paine, pruncii isi hrănesc!

 Catre Tine striga si lovesc cu hula, 

Cand in ceruri, Doamne, ingeri Te slavesc!

   Au pierdut sarmanii frumusetea Sfanta,

Ce-au avut-o Sfintii si placutii Tai,

 Caci n-au vrut Lumina ce binecuvanta, 

Sufletul si chipul omului dintai!

   Cauta iubirea ce le-o cere trupul, 

Sufletul ramane trist si ofilit, 

Si aduna patimi zumzaind ca stupul, 

Si nu vad Iubirea ce s-a rastignit!

   De-ar voi sa-si plece trupu-n rugaciune, 

De-ar cata acolo unde-i Dumnezeu! 

Ar vedea sarmanii dincolo de lume,

Ingeri ce duc ruga cand le este greu!

   De-ar cata Lumina, ar primi Iubirea,

 Bucuria Sfanta, tainic ajutor! 

Catre ei din nou s-ar pleca Zidirea, 

Ce a fost facuta spre folosul lor. 

   Dar Te tin departe... rastignit in veacuri,

 Pulberea uitarii se aseaza grea...

 Desi esti Lumina ce alunga neguri

, Ochii lor de tina nu pot a vedea! 

   Greu e, Doamne, drumul veacului din urma,

 Orbi si surzi alearga intr-un ritm grotesc,

 Au plecat din Staul catre alta turma, 

Unde n-au iubire, nici Pastor ceresc!"

   🙏 Sincere felicitari si binecuvantarea Domnului sa fie peste poeta poporului roman, crestin ortodox. Sa-i dea Dumnezeu multa sanatate si mantuirea sufletului.

                                                                                                                               Amin si Aliluia!

                                                                                 

                                                                                                                                          Preot Ioan 🔔.

O BUNICĂ ȘI-O COPILĂ !

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!"

.Într-un colț uitat de lume ..lângă podul dinspre moară
O bătrână și-o copila își duc viata-ntr-o căscioară.
Erau tare nevoiașe..greu se descurca bunica
Își creștea cu multă trudă și iubire, nepoțica !

Dar necazul iute vine peste omul necăjit
Și fetița ei cuminte într-o zi s-a-mbolnăvit !
Tot a încercat bătrâna să găsească bolii leac
Dar degeaba…că nimic nu se leagă la sărac !

A pornit plângând bătrână la un doctor la oraș
N-avea bani ca să-l plătească, dar a luat un colt de caș !
Însă doctorul ii spune :,, – N-am cum să te-ajut bunica ,
Până nu-ti aduci la mine mai în grabă nepoțica !”

Lacrimi i-au brăzdat obrajii că n-avea cum să o poarte
Pe fetița ei bolnava la un vraci așa departe…
Dar mergând pe străzi buimacă a văzut în fața sa
O biserică frumoasa…pe o strada.,.undeva !

A intrat privind sfioasă către sfintii din icoane
Și a-ngenuncheat bătrâna lângă câteva cucoane
Ascultându-le bătrâna rugăciunea lor cea lungă
A-nceput cu voce tare să rostească a sa rugă :

,, – Dragă ,Doamne, sunt Maria! Nepoțica mea-i bolnavă
Zace-n pat de multă vreme…e slăbită și firavă
Dacă poți Tu să o vindeci , mergi acuma…iute…iute
Casa noastră-i lângă moara ce se află lâng-o punte !

Ai să vezi căsuța noastră cu pereții care crapă
Are găuri în șindrilă…e micuță și săracă….
Caută sub preșul roșu și i-a cheia de la ușă
Mergi ,Te rog, să-mi vindeci , fata ! Fata mea ca o păpușă !

Să nu uiți ! Când ieși din casă să pui cheia tot la loc
Ca sa pot deschide ușa când o fi să mă întorc !
Gata, Ți-ai notat adresa ? …iaca..plec și eu la drum ,
Mulțumesc, Mărite Doamne…mulțumesc încă de-acum !”

O priveau râzând mărețe ,, cuvioasele” femei
Zice una mai țâfnoasă : ,, – Vai și-amar de ruga ei !”
Dar bătrâna-si ia desaga și pornește către casă
Cu nădejde mare-n Domnul…nu le-aude sau nu-i pasă !

Și minune ! Când ajunge si deschide grabnic ușa,
Nepoțica ei cea dragă cânta legănând păpusa
,, – Cum ? Te-ai ridicat, micuțo ? Vino iute la bunica ! ”
Și degrab’ îi sare-n brațe ca zvârluga, nepoțica !

,, – A venit aici un doctor și m-a sărutat pe frunte
Avea haine de lumină și în plete stele multe,
Si sub pletele-nstelate…precum crinul fruntea Lui !
Dar pe mâini avea, bunico, două răni adânci de cui !

Și mi-a spus cu voce blândă, mângâindu-mi talpa goală
Să mă joc iar cu păpușa că nu mai sunt bolnăvioară !
M-a rugat să-ți spun și ție c-a găsit căsuța noastră
Si ai cheia așezată chiar sub preș , lângă fereastră „

Eliana Popa
Cuvintele mele sunt de prisos într.o asemenea poveste...Sănătate multă tuturor! ,, – A venit aici un doctor și m-a sărutat pe frunte
Avea haine de lumină și în plete stele multe,
Si sub pletele-nstelate…precum crinul fruntea Lui !
Dar pe mâini avea, bunico, două răni adânci de cui !.....

OSÂNDITUL

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

de Eliana Popa

Un Om purtând o cruce, la moarte osândit
Cu trup firav de înger, pășește istovit
Prin pulberea Golgotei si drept veșminte are,
Doar arșița durerii, doar sânge și sudoare.

Cu greu își poartă Crucea și merge înainte,
Mai face-un pas și cade în pulberea fierbinte,
Sleit de-atâta caznă, zdrobit de greaua Cruce
A trupului sudoare s-a prefăcut în sânge!

 
O, ce-au făcut Iisuse, din frumusetea Ta!
Doar cerul azi îți cântă... tăcută Osana,
Gol Te-au lăsat de straie, dar Preacurata Mamă
Ți-a învelit mijlocul cu alba sa năframă!

În setea cea mai mare, oțet Ți-au dat și fiere!
Doar hulă si dispreț, în loc de mângâiere,
Pe fruntea care-odată umbrea doi ochi senini,
Au așezat cu ură, cununa cea de spini!

În ochi mai poartă, încă, nestinsă a Sa iubire
Nu-i strop de ură-n ei, e doar compătimire,
Când abia rostește spre câteva femei
Ce îl boceau cu milă în gloata de iudei :

"- Nu plângeți pentru Mine, ci pentru-ai voștri fii!
Azi nici nu știți, voi, mame, ce zile vor veni,
Striga-veți către munți să cadă peste voi
Și dealului veți zice: ascunde-ne pe noi!"

 
E Împăratul Slavei străpuns de patru cuie
Veniti, voi, Magi s-aduceți iar smirnă și tămâie
Căci a primit, drept dar, o Cruce de purtat,
Doar spinii din coroană si-al lumii greu păcat!

ROMANUL, AZI .......

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!"...

   Versuri de Eliana Popa 

   “Azi, romanul vietuieste ca 'nainte de Potop,

 Pentru ruga n-are  vreme, pentru Domnul, nu e loc,

 Si traieste-n nepasare, el, romanul, fericit, 

Dumnezeu e doar un nume, anacronic definit!

   Isi boteaza inca pruncii, ca asa-i demult lasat, 

Se cununa in Biserici, ca si-ai lor s-au cununat, 

Isi imbalsameaza mortii, mai ceva ca egiptenii, 

Chefuind la parastase, dupa cateva ectenii.

   Vai de tine, sluga oarba, ce-ai uitat cerescul Crez,

 Care porti pecetea Sfanta, pusa-n taina la Botez! 

Dar, nu poti a crede simplu, cum crezut-a neamul tau, 

In Prea Sfanta Nascatoare si Prea Bunul Dumnezeu! 

   Nu ne mai plecam genunchii, nu mai punem temelii, 

Sa zidim din rugaciune, Lui Hristos, Biserici vii!

Plang stramosii si parintii, in Biserica din Cer, 

Ai uitat de ei, romane, ai uitat de Lerui Ler!

   Lerui Ler si flori de mar, doina si colindul Sfant, 

Care poarta-n vers pe Domnul, care-i graiul nostru Sfant, 

Am uitat ca ei, bunutii si parintii nostri dragi, Imparteau, 

primind colindul, mere rosii si colaci.

   Am uitat ca ei, strabunii, mult si-au pretuit credinta, 

Si bunica purta mandra, si tulpanul si catrinta,

 Se rugau cu simplitate, dar cu dragoste si plans,

 Si cinsteau cu evlavie si pe Maica Lui Iisus!

   Am uitat ca Brancoveanu a murit martir si Sfant, 

Si nu ne-a vandut credinta, nici vreo palma de pamant, 

Pe butuci si-a lasat capul, fiii sai murit-au toti, 

Nu si-au lepadat credinta, n-au slujit Inaltei Porti!

   Au intemeiat Biserici pentru neamul lor cel brav, 

Si Sfantul Stefan cel Mare si Neagoe Basarab, 

Au lasat drept mostenire, nu doar Tara Romaneasca, 

Ne-au lasat credinta Sfanta, ca pe veci sa dainuiasca!”

   🙏 Bucuria mea, dupa superba poezie a Elianei Popa, te rog frumos sa citesti o alta poezie minunata a Mihaelei din Booveni, ca vezi ce crestini ortodocsi minunati, sunt in poporul roman:

....... R U G A .......

   “Singur stai Iisuse Doamne, 

In Biserica pustie, 

Nu e preot sa-ti inalte, 

Rugaciuni in Liturghie. 

   Singur, si-asteptand pe-orfanul,

 Si pe vaduva miloasa, 

Tu ai zis Iisuse Doamne, 

Ca-i primesti pe toti, acasa. 

   Nici macar o lumanare, 

Nu e nimeni sa aprinda, 

Nu-i mireasma de tamaie, 

In altar, ca sa se simta. 

   Ingerii in strana asteapta, 

Sa se faca Liturghia,

 Nu e nimeni ca sa cante, 

Ori Amin, ori Aliluia!

   Iarta-ne Iisuse Doamne, 

Ca suntem fara pastor, 

Trimite te rog degraba,

 Pe iubitu-ti slujitor. Amin!

   🙏 Dumnezeu si Maica Domnului sa le binecuvanteze si sa le mantuiasca, pe ele, impreuna cu tot poporul roman, bine credincios, crestin ortodox, de pretutindeni. 

                                                                                                 Amin si Aliluia!

                                                                                                       Preot Ioan 🛎.

DĂ-NE, DOAMNE, ASTĂZI!

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

de Eliana Popa

Dă-ne, Doamne, astăzi liniștea din ceruri,
Poate doar atunci pașii ne-om opri!
Și-om simții în suflet ale morții geruri,
Candele s-aprindem pentru veșnicii!

În mijlocul zarvei rugăciuni să urce,
Pleacă-Te, Stăpâne, taina-mi să-Ți șoptesc!
Că nimic nu-Ți cer când cuvântul curge,
Doar prin Tine, Doamne, veșnic să trăiesc.
Când sunt lut și tină, ce pot eu a-Ți cere,
Lucruri trecătoare să mă veselesc?

Sau știința lumii...să citesc în stele?
Când eu vreau pe Tine să te preamăresc.
Când sunt cel din urmă, oare pot a-Ți cere
Să fiu așezat lângă cei dintâi?

Când în ziua nunții și-a chemării mele
La ospățul Tău ultimul mă pui!
Dă-ne, Doamne, astăzi, îngeri să ne poarte
Pașii către calea, sufletelor vii!
Să lăsăm în urmă visele deșarte,
Să urcăm Golgota pentru a trăi.

DOAMNE, IISUSE HRISTOASE!

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

Doamne Iisuse Hristoase, intareste-ne credinta,
Si in Sfanta Ta Lumina, innoieste-ne fiinta!
Si ne vindeca orbirea si picioarele infirme
Care nu mai pot a merge, sa se roage catre Tine!

Doamne Iisuse Hristoase, lumineaza bezna mintii,
Sa pasim si noi pe Calea pe care-au urmat-o Sfintii,
Vindeca de neputintă si leprosul si ologul,
Cum atunci langa Vitezda, slobozita-i slabanogul!

Doamne Iisuse Hristoase, pregateste-ne aici,
Ca atunci cand va fi vremea, sa-i urmam pe mucenici,
Da-ne dragostea fierbinte care au avut-o ei,
Sa murim pentru credinta ca cei sapte Macabei!

Doamne Iisuse Hristoase, poarta-ne-napoi prin vremi,
Sa privim cum si-au dat viata, Sfintii Martiri Brancoveni
Cum strabunii nostrii vrednici purtand cusma sau catrinta
Nu Te-au pus ca noi pe Cruce.. si nu si-au vandut credinta!

Doamne Iisuse Hristoase, cerceteaza via Ta,
Sa vezi daca azi mai afli, roada Sfanta coapta-n ea,
Si de-o fi trimite, Doamne, de cu zori culegatorii
Ca la adapostul noptii stau la panda pradatorii!

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul Tatalui de Sus,
Sa primesc a Ta iubire, nici curat, nici vrednic nu-s,
Dar incerc s-alerg la Tine, Tu-mi esti singur Ajutorul,
C-AM ALES SA URC GOLGOTA si APOI SA URC TABORUL!

Eliana Popa