Vouă .. celor care plângeti..
Că vă este tare greu...
Și treceți nepăsători..
Întorcând capul..mereu..
Vă doresc măcar o zi...
Fără haine și mâncare..
Pe-un carton să adormiți..
De e ploaie ...de e soare...
Poate atunci veti intelege..
Care vă e rostul..
Si nu veti întoarce capul..
Fiindcă asta înseamnă...postul..
Dăruire...milă...binecuvântare..
Celui întâlnit in cale...
Jertfă...iubire ..iertare...
Mângâiere...alinare...
Frate dragă nu te plânge..
Că ti-e viața grea...
Unii n-au un colț de pâine..
Crucea lor e ...Golgota....
Răstigniti pe calea vieții...
Sunt încă de mici...
Si totusi ei stiu.... zâmbi..
Ei stiu multe...dărui...
Maria Pintican...