"In biserica trebuie sa te simti acasa, chiar daca esti departe de tara ta"
Vazuta d
in strada, biserica ortodoxa romaneasca d
in Viena nu este deloc impresionanta. Mai degraba scunda, pr
insa
intre umerii altor doua cladiri. Se dist
inge,
insa, pr
intr-o comb
inatie izbutita de traditie si modernitate. Mozaicul de pe frontispiciu si usile de sticla pe care sunt gravati doi
ingeri vestesc un loc de
inch
inaciune. Iar modesta clopotnita de deasupra, cu cruce
in varf, te duce cu gandul acasa.
Inauntru, pictura
in l
inie neobizant
ina si
in culori profunde, catapeteasma aurita si stranele de lemn masiv compun o atmosfera familiara, pl
ina de pace. Ca si cum ai
intra
in odaia cea buna a bunicii, cu miros de gutui si de busuioc, p
e peretii careia stau cum
inti tablourile de familie. Pr
intre sf
inti, Ioan Iacob Hozevitul este
infatisat cu un papirus
in mana, pe care scrie: "Fii pribegi ai tarii mele, necajiti
intre stra
ini, nu uitati menirea voastra, de romani si de crest
ini". Un
indemn pe urmele caruia par
intele dr. Nicolae Dura, parohul bisericii, ne spune: "
In biserica trebuie sa te simti acasa, chiar daca esti departe de tara ta".
Am ajuns la Viena
intr-o zi sen
ina de toamna si am avut bucuria sa stam la "ceas de ta
ina" cu par
intele Nicolae, pe care cititorii revistei noastre il cunosc d
intr-un reportaj publicat
in urma cu sase ani.
"O biserica ortodoxa, pe calea din Apus spre Rasarit"
- Prin voia lui Dumnezeu, ati reusit sa ridicati prima biserica ortodoxa a romanilor din Viena. Acasa, in tara, stim prea putin despre istoria acestei mari impliniri. Viena este una din cele mai mari capitale ale Europei...
- Sunt cel put
in o suta de ani de cand romanii d
in capitala Austriei au visat sa aiba o biserica a lor. Primul preot ortodox care s-a aflat slujitor la Viena a fost par
intele Virgil Ciobanu, la 1907. Lui i-au urmat
inca 13 preoti romani, care au slujit
intr-o capela
inchiriata, mereu cu dorul de o biserica proprie. Visul s-a impl
init abia acum doi ani, cand am reusit sa term
inam biserica
inceputa
in anul 2002.
Biserica romaneasca d
in Viena
E o b
inecuvantare a lui Dumnezeu ca am putut sa o zidim. Bucuria noastra e cu atat mai mare, cu cat locul pe care se afla biserica este pe Simmer
inger Hauptstrasse, o cale care leaga Apusul de Rasarit. Pe acest drum au venit
in Viena Mihai Viteazul, Horea cu susp
inele Transilvaniei, Tudor Vladimirescu, Em
inescu, Slavici, Ciprian Porumbescu, George Enescu si atatia alti mari romani. Aici,
in gara de rasarit, au fost aduse,
in 1914, si moastele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. Noi spunem, mai
in gluma, mai
in serios, ca de aici
incep Balcanii.
- In Austria, la fel ca si-n Franta, exista o veche diaspora romaneasca, peste care s-au asezat nou-veniti, dupa anul 1989. Exista diferente de participare la viata bisericii intre cei din vechiul exil anticomunist si cei din noua emigratie, motivata economic?
- A fost o diferenta de...
incredere. Cand am ajuns aici,
in 1993, unii romani d
in vechiul exil nu
intrasera
in biserica de zeci de ani, neavand
incredere
in preotul trimis la Viena cu
incuvi
intarea regimului comunist. Ma mai chemau sa le fac o sfestanie acasa, dar s
ingur, nu cumva sa fie turnator cantaretul... Am stat de vorba cu vechii exilati, zeci si sute de ore, si le-am spus: "La Judecata, Dumnezeu nu te
intreaba ce a gresit cutare preot sau cutare episcop, ci ce-ai facut tu pentru mantuirea ta. N-ai dreptul sa nu mai vii la biserica d
in cauza nu stiu carui pacat al preotului". Tot d
in ne
incredere, dupa 1948, a disparut "Cartea de Aur" a bisericii,
in care semnasera toate personalitatile romanesti care trecusera pe la capela ortodoxa d
in Viena. Nimeni n-a stiut unde este vreme de 50 de ani. Dupa un timp, am facut o slujba pentru nunta de aur a unei familii de romani si aceasta familie mi-a oferit Cartea de Aur drept cadou.
Marturisitori ai bisericii ortodoxe
Acesta a fost semnul
intoarcerii lor
in biserica noastra si al faptului ca au capatat
incredere
in m
ine.
Insa nu mi-au permis sa spun unde a fost ascunsa Cartea. Slava Domnului,
incet,
incet, am facut o unitate. Am reusit si pentru ca am resp
ins orice partizanat politic. Erau formate tabere, ramaneau dupa slujba sa discute politica si, evident, se ajungea la cearta. Atunci am spus ca nu e locul pentru asta
in biserica, si am
inceput o serie de dialoguri biblice, dupa Liturghie.
In fiecare dum
inica, citim cate un capitol d
in Sf. Scriptura si discutam pe el. Participa c
ine vrea,
in general cateva zeci de persoane, dar toti simtim ca am casti
gat ceva d
in aceasta experienta.
- Romanii din Viena isi manifesta credinta intr-un mod special? Au ei anumite obiceiuri legate de nunti, botezuri sau inmormantari, pe care tin sa le pastreze?
- Sigur ca sunt diverse obiceiuri, caci aici sunt romani d
in toata Romania, dar si d
in teritoriile rapite tarii. O parohie ca aceasta este o ogl
inda a Patriarhiei. N-as putea spune,
insa, ca sunt obiceiuri specifice romanilor vienezi. Am
inteles de la
inceput ca trebuie sa fiu foarte atent la sensibilitatile date de traditiile oarecum locale, sa nu le diluez, sa nu le
inlatur, dar nici sa nu le las sa modifice esenta cred
intei.
- Cu celelalte biserici ortodoxe care au parohii in Austria cum va intelegeti?
Catapeteasma bisericii
- Foarte b
ine, si speram sa lucram si mai b
ine de-acum
ina
inte. S-a luat decizia ca
in Austria, ca si
in Germania, sa se constituie confer
inte episcopale sau s
inoade ortodoxe, d
in care sa faca parte ierarhii locali ai tuturor bisericilor ortodoxe prezente pe acest teritoriu, astfel
incat sa avem puncte de vedere comune, la problemele care apar.
In Austria sunt sapte Biserici autocefale - romana, sarba, greaca, rusa, bulgara, antiohiana si georgiana. Doua, cea georgiana si cea antiohiana, nu sunt recunoscute oficial, pentru ca au venit mai tarziu. Noi suntem recunoscuti oficial
in Austria d
in anul 1967, iar acum avem sapte parohii ortodoxe, d
in care trei au biserici proprii. Slava Domnului, anul trecut a fost un an rodnic, si cu grijile Martei, nu numai cu cele ale Mariei, si am putut term
ina bisericile. Reven
ind la
intrebare, unitatea ortodocsilor de diferite etnii este foarte importanta si am reusit sa fim uniti, cel put
in in doua directii: ecumenica si a
invatamantului religios. D
in 1993, la Viena se preda optional religia
in scoala, iar de c
inci ani
incoace,
invatamantul religios ortodox nu mai este fragmentat pe biserici autocefale.Toti ortodocsii,
indiferent de nationalitate, fac ore de religie la un loc. Anul trecut, am publicat impreuna si primul manual
in limba germana pentru
invatamantul religios ortodox
in scoala primara. Nici o Biserica nu ar fi reusit de una s
ingura...
In aceasta carte, am strans la un loc pr
incipalele rugaciuni ortodoxe,
in limba germana, dar si
in limbile rusa, greaca, sarba, romana si bulgara. Si e foarte important: copiii vad cum suna rugaciunile lor
in limba materna, pe care multi nu o mai vorbesc aici sau o vorbesc numai la nivel de... bucatarie.
- Cati copii frecventeaza cursurile de religie ortodoxa?
- Aproximativ 10.000 de copii de scoala generala si de liceu au optat pentru aceste cursuri. Se formeaza grupe d
in elevi de la mai multe scoli si se fac orele dupa amiaza.
In plus,
Inspectoratul de
invatamant ne-a aprobat sa facem ore de
invatamant religios
in fiecare sambata, aici, la biserica romaneasca, pentru elevii care n-au ore de religie ortodoxa
in scoala lor sau carora le este imposibil sa le frecventeze dupa celelalte ore.
Pr. Nicolae Dura
in fata bisericii d
in Viena
- La noi,
in fiecare dum
inica, sunt
in jur de 400 de romani. Cum am mai spus, biserica te face sa te simti acasa. Si cred ca este importanta si comunicarea. Aici oamenii se pot gasi mai usor unii cu altii, dar pot afla si o
indrumare duhovniceasca. Eu pun mare pret pe comunicare, si d
incolo de Sfanta Liturghie. Sunt permanent la dispozitia cred
inciosilor, care imi cunosc numerele de telefon; avem si pag
ina de
internet, raspund la mesajele pe e-mail. Este important sa aiba acces la m
ine, iar eu sa le cunosc problemele si sa le pot da un sfat sau sa-i
intremez sufleteste. Daca preotul este aproape de oameni, si oamenii v
in la biserica.
- Stradania dvs. e ajutata mult si de frumusetea lacasului in care se aduna romanii ortodocsi din Viena. Va marturisesc ca m-a impresionat pictura acestei biserici, care emana multa blandete si liniste... Esti cumva ca acasa. O pictura neasteptata, la care nu te pregateste exteriorul bisericii.
- Ne-am dorit ca pictura sa comunice frumusetea sf
intilor si sa aduca bucurie
in sufletul omului. Mai ales ca suntem o biserica a diasporei. Nu-i folosit zadarnic acest cuvant "diaspora", care
in greceste
inseamna "imprastiere", caci noi suntem plecati de-acasa, imprastiati pr
in lume. Si atunci macar biserica sa fie locul unde esti primit cu bucurie, unde nu mai esti certat. Sigur ca si pictorul scoate ce are
in adanc, nu poate picta altceva. Pictorul Vasile Lefter, care a lucrat aici, este un om foarte evlavios, se spovedeste, se impartaseste, traieste dupa randuiala. De aceea a si reusit sa o faca asa. Ii spuneam: "Frate Vasile, posteste si roaga-te mai mult, ca si noi sa ne putem ruga mai b
ine priv
ind chipurile pe care le zugravesti".
"Calendarul nostru ortodox e plin de sfinte"
- Dincolo de realizarea ei deosebita, pictura ofera cateva surprize, ce ar putea naste semne de intrebare. De pilda, pe peretele din stanga, sunt pictate numai sfinte.
La sf
intirea bisericii romanesti d
in Viena
- Da, nu este exact dupa canoane, dar eu am
insistat sa fie reprezentate doar sf
inte femei, pentru ca
in biserica majoritare sunt femeile, ele sunt mai cred
incioase decat barbatii. Si-apoi, calendarul nostru ortodox este pl
in de sf
inte.
- In pridvorul bisericii, sunt reprezentati si sfinti catolici, ceea ce nu prea intalnesti intr-o biserica ortodoxa.
- A fost pictat acolo un arbore al vietii,
in varful caruia se afla Mantuitorul, judecatorul de la sfarsitul veacurilor. Asa dupa cum ne arata lamurit textul d
in Apocalipsa, la judecata f
inala se vor
infatisa neamurile cu reprezentantii lor, deci cu sf
intii lor. Si atunci, am gasit potrivit sa exprimam si plastic aceasta realitate, punand alaturi de sf
inti d
in Biserica Ortodoxa Romana si reprezentanti ai altor Biserici: Sf. Grigore Taumaturgul al Armeniei, Sf. Efrem Sirul, al antiohienilor - foarte c
instit si
in Biserica siriana ortodoxa, care e veche, orientala, si sfantul catolic Benedict de Nursia, care a preluat regulile monahale de la Sf. Vasile cel Mare si a facut manastirile benedict
ine. Mai apare si un sfant al Austriei, Koloman, care a fost martirizat
in anul 1070, la vreo 70 de kilometri de Viena. Sunt conv
ins ca sf
intii nu ne despart, ci ne pot aduna
in turla lui Hristos.
In aceeasi idee, am facut si mozaicul de pe frontispiciul bisericii: de-a dreapta si de-a stanga Mantuitorului - Lum
ina Lumii - sunt Sf. Ap. Andrei, patronul si protectorul romanilor si hramul bisericii noastre, si Sf. Leopold, ocrotitorul austriecilor catolici.
- La fel de neobisnuit este sa pictezi in pridvorul bisericii persoane care nu au fost canonizate si care nu sunt ctitori ai bisericii. Vad aici portretele unor clerici si mireni, care sunt deja cinstiti de popor ca sfinti - bunaoara Parintele Arsenie Boca, considerat Sfantul Ardealului, si Valeriu Gafencu, supranumit Sfantul Inchisorilor -, dar nu sunt recunoscuti ca atare de Sf. Sinod.
Contempland pictura bisericii
- Cei la care va referiti sunt mari marturisitori ai Bisericii noastre, d
in secolul XX. Oameni de care trebuie sa ne bucuram. Am conv
ingerea, d
in crestet pana
in talpi, ca ei sunt staruitori ru
gatori
ina
intea lui Dumnezeu, pentru ca am avut privilegiul sa-i cunosc pe cei mai multi: Par
intele Paisie, Par
intele Cleopa, Par
intele Teofil, Par
intele Dometie, Par
intele Staniloae, Par
intele Galeriu, Par
intele Voicescu, Par
intele Calciu. I-am reprezentat ca pe unii care pot spune ceva si austriecilor. Pr
intre ei se afla si unul d
intre cei mai mari teologi ai nostri, care a suferit si temnita sub comunisti, Nichifor Cra
inic, s
ingurul roman care a primit titlul "Doctor Honoris Causa" de la Universitatea d
in Viena.
"Nu ne pierdem identitatea, caci identitatea noastra este Hristos"
Sf
inti romani la ...Viena
- Cred ca deschiderea spre ceilalti este o conditie s
ine qua non a crest
inismului contemporan si a omului religios
in general. Ortodoxia
intelege aceasta deschidere spre ceilalti,
in primul rand la nivel de dialog si de cunoastere reciproca. Nu suntem ca la piata, unde mai dai tu, mai las eu. Fiecare ramane ceea ce este, ortodoxul ortodox, catolicul catolic, protestantul protestant, dar discutam si facem ce se poate impreuna. Noi, ortodocsii, daca suntem traitori autentici ai sf
intei ortodoxii, nu ne putem speria ca ne-am pierde identitatea, caci identitatea noastra este Hristos. Dialogul duce la o imbo
gatire spirituala, caci afli si despre t
ine
insuti mai multe lucruri. Adeseori aud, nu numai de la oameni simpli, ci si de la teologi, ca au cunoscut si au trait mai b
ine ortodoxia, cunoscand si alte confesiuni. A fi ortodox este o bucurie pe care nu avem voie sa o t
inem numai pentru noi, ci trebuie sa o impartasim si altora.
"Limba este legatura cu neamul meu, alaturi de care voi merge la Judecata"
- Sfintia Voastra v-ati adaptat usor aici?
- Am avut sansa sa obt
in o bursa la Universitatea d
in Viena,
inca d
in octombrie '90, cand eram deja matur, aveam 38 de ani. Am stat doi ani la bursa si asta m-a familiarizat cu orasul, cu oamenii... Sigur ca, dupa ce am venit la parohie, au fost alte probleme. De pilda, uneori erau doar zece oameni dum
inica, la slujba.
Arborele vietii
Ajunsesem, de la catedrala d
in Sibiu, unde predicam
in fata a 5000 de oameni, aici, unde eram aproape s
ingur
in biserica. Pe toate le-am depasit cu rabdare, cu rugaciune si cu perseverenta.
- Stim ca in diaspora bisericile nu pot fi construite si nu pot subzista fara ajutorul si fara acordul strainilor. Aceasta situatie presupune uneori compromisuri. De aceea, va intreb, parinte: mai este biserica din diaspora pastratoarea identitatii nationale?
- A fi roman este o realitate si o coordonata existentiala.
In ciuda globalizarii, a tend
intelor de omogenizare, identitatea nationala nu poate fi distrusa, atata vreme cat ea cont
ine o parte spirituala majora. Iar Biserica, si aici, ca si acasa, cultiva aceasta identitate nationala. Sunt unii de parere ca daca traim
in Austria trebuie sa facem Sfanta Liturghie numai
in limba germana. Nu este asa. Trebuie facuta
in romaneste. Limba este modul
in care imi exprim identitatea. Sigur ca nu ma ghetoizez. Daca am o cununie sau o
inmormantare unde majoritari sunt austriecii, o fac
in germana. Dar pentru o mana de austrieci prezenti dum
inica
in biserica, n-o sa fac liturghia
in limba germana. Nu pot sa renunt la limba materna, pentru ca ea este le
gatura profunda cu neamul meu, iar la Judecata de Apoi, voi merge alaturi de acest neam.
Sunt pe internet , pentru Slava Lui Hristos si lucrez la Via Domnului ..Iubesc Ortodoxia ,,Credinta adevărată!
In fata frumoasei catapetesme
Biserica romaneasca din Viena
Marturisitori ai bisericii ortodoxe
Catapeteasma bisericii
Pr. Nicolae Dura in fata bisericii din Viena
La sfintirea bisericii romanesti din Viena
Contempland pictura bisericii
Sfinti romani la ...Viena
Arborele vietii
.jpg)
