MILOSTENIA

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

                  MILOSTENIA înseamnă a da cu bunăvoinţă şi cu bucurie.

Rugăciunea şi postul sunt lipsite de

putere, neînsoţite de milă. Fără

milostenie rugăciunile tale nu se ridică

la cer şi nu uita că mila biruieşte

judecata. Dacă nu dai cu tot sufletul,

mai bine nu mai da, fiindcă aceasta nu

este milostenie, ci pagubă. Mai mare

fericire este a da decât a lua. Nu dăm celorlalţi după cum merită, ci

după cum au nevoie. Cu adevărat milostiv este acela care-i

îmbrăţişează pe toţi şi nu lasă pe nimeni în afara inimii sale. Dăruind

vei dobândi.

De eşti drept teme-te de mânia lui Dumnezeu ca să nu cazi. Cine

crede că stă (în credinţă), să ia aminte să nu cadă. De eşti păcătos

încrede-te în mila Domnului ca să te poţi ridica. Trebuie să ţii capul

plecat pentru că în felul acesta în suflet coboară smerenia şi evlavia.

Astfel învăţăm să-i respectăm pe ceilalţi, să-i cinstim, să-i iubim ca

mai buni decât noi, ca pe prietenii noştri, ca pe icoanele lui

Dumnezeu. Dumnezeu nu ne-a spus: „Învăţaţi de la mine cum au fost

făcute cerul şi pământul, cum au fost create toate cele văzute şi

nevăzute, cum se fac minuni şi se înviază morţii“, dar ne-a spus:

„Învăţaţi-vă de la mine că sunt blând şi smerit cu inima“.

            FAMILIA este o mică biserică. Toţi suntem fiii unei mari familii.

Noi îl numim pe Dumnezeu Tată, dar El ne-ar putea răspunde: „Dacă

tu ai fi fiul meu, ar trebui ca viaţa ta să fie după însuşirile mele,

altfel, Eu nu recunosc în tine icoana Fiinţei Mele“.

           LUMINA este Dumnezeu. Fiţi mica reflexie a unei mari lumini.

Sufletul şi Hristos, doar acestea două să te intereseze. Lumea toată de

ar cădea, pe acestea două nimeni nu ţi le poate lua, afară numai dacă

nu le dai tu, cu voia ta. Fii împăcat cu sufletul tău şi atunci cerul şi

pământul se vor împăca cu tine. Dacă ajungem lângă Dumnezeu

suntem în cer. Să ne facem sufletul cer. Caută-l pretutindeni pe cel ce

este pretutindeni.

            BINELE nu-l găsim în cele trecătoare ci suntem chemaţi să ne

împărtăşim din bunurile cele veşnice şi adevărate. Ce sunt toate

lucrurile vieţii în comparaţie cu liniştea inimii?Orice om de rând care

L-a aflat pe Dumnezeu îl poate arăta prin felul lui de viaţă,

mărturisindu-L în toate. Totul este făcut spre binele nostru, pentru

mântuirea noastră. Să dorim binele fraţilor noştri şi mântuirea tuturor

oamenilor mai mult decât pe a noastră. Suferi de pe urma unui om

rău? Iartă-l ca să nu fie doi oameni răi.

             PREOŢIA se săvârşeşte aici pe pământ, dar ea are rang între

dregătoriile cereşti. Însuşi Hristos a întemeiat această slujire. El a

stabilit ca în timpce suntem încă în trup, să facem serviciu îngeresc.

Dacă cineva îl dispreţuieşte pe preot, imediat şi Dumnezeu îl va

dispreţui pe el. Cel care-l vorbeşte de rău pe preot, îl loveşte pe

Hristos în lumina ochilor.

             CĂLUGĂRUL este cel care, despărţindu-se de toţi, s-a unit cu

toţi. Admirăm pe sfinţi nu atât pentru înţelepciunea şi iubirea lor în

necazuri, ci mai mult, pentru că ei rămân la fel de râvnitori şi după ce

furtuna a trecut, lăsând loc liniştit.

Nu e nici o minune căinţa omului la necaz, ţinută în frâu prin

frică, ci după ce a trecut încercarea, aceasta să continue în a-şi arăta

înţelepciunea sufletului.

             SFINŢENIA vine din dragoste. Toţi cei ce cred şi iubesc cu

adevărat sunt sfinţi. Desăvârşirea omului este de a se socoti pe sine

nedesăvârşit. Îi cinstim pe sfinţi imitându-i. Cât poate Dumnezeu cu

puterea, poate şi Maica Domnului cu rugăciunea. Preasfânta Fecioară

Maria, ea singură şezând între Dumnezeu şi oameni, pe Dumnezeu La

făcut Fiul Omului, iar pe oameni i-a făcut fiii lui Dumnezeu.

              DEZNĂDEJDEA este mai cumplită decât păcatul. Cel care îşi

pierde nădejdea în Dumnezeu, acela face cel mai mare păcat,

tăgăduind astfel că Domnul este iubire, milă şi putere.Cel care şi-a

pierdut nădejdea a pierdut totul. Şi Iuda şi Petru au păcătuit. Cel dintâi

a căzut în deznădejde curmându-şi viaţa. Cel de-al doilea a căzut în

deznădejde, dar s-a ridicat prin căinţă, iar căinţa i-a adus iertarea lui

Dumnezeu.

               PĂCATUL este nedreptate. Degeaba tăiem crengile păcatului în

afara noastră, dacă în noi rămân rădăcinile care vor creşte din nou.

Cine păcătuieşte, fie se nedreptăţeşte pe sine, fie nedreptăţeşte pe altul.

Iubeşte-i pe păcătoşi, dar urăşte faptele lor. A greşi este omeneşte. A

deznădăjdui este diavolesc. Nu atacul gândului este păcat, ci

convorbirea prietenească a minţii cu păcatul.

Nu fi iubitor de sine şi vei fi iubitor de Dumnezeu. Egoismul este

rădăcina tuturor patimilor. Nu căuta plăcerea în tine şi o vei găsi în

ceilalţi. Indiferenţa şi lenea sunt mai vătămătoare decât toată lucrarea

diavolească.

Faptele săvârşite de oameni sunt de trei feluri : conform firii, mai

prejos de fire şi mai presus de fire. Firească este pacea. Împotriva firii

este duşmănia şi mai presus de fire sunt iertarea şi binele dezinteresat.

Dumnezeu te-a făcut pe tine judecător, dar numai pentru păcatele tale,

nu şi pentru ale altora. Dacă ierţi puţin, puţin ţi se va ierta. Dacă ierţi

mult, multe ţi se vor ierta. Dacă ierţi din inimă, la fel îţi va ierta şi

Dumnezeu ţie. ORI VEI FACE CE VREA DUMNEZEU, ORI VEI

PRIMI CE NU VREI TU.

            BOGĂŢIA nu este în sine ceva rău sau bun, ci o unealtă de care

te poţi folosi rău sau bine. Eşti bogat? Foarte bine. Eşti zgârcit? Foarte

rău. Nu bogaţii vor fi osândiţi, ci cei ce slujesc bogăţiei. În cele

trecătoare nu poţi deveni bogat decât sărăcind pe altul. În cele

duhovniceşti nu poţi deveni bogat decât îmbogăţind pe altul. Săracilor,

ce vă lipseşte dacă-L aveţi pe Dumnezeu? Bogaţilor, ce aveţi dacă vă

lipseşte Dumnezeu?

Nimic nu este mai mare decât omul cu Dumnezeu şi nimic mai

mic decât omul fără Dumnezeu. Fără Tine Doamne, nu sunt nimic în

această lume. Prin urmare, fără Tine, ce-aş putea fi în veşnicie? Orice

vei face, să faci după propriile tale puteri, cu ajutorul lui Dumnezeu,

pentru mântuirea oamenilor.

ORICE VEI VREA SĂ FACI ÎN VIAŢĂ, TOTDEAUNA SĂ-ŢI PUI

NĂDEJDEA ÎN DUMNEZEU ZICÂND: VREAU SĂ FAC...

CU AJUTORUL LUI DUNEZEU! ŞI ATUNCI VEI REUŞI!

AMIN !