FIE DOAMNE MILA TA SPRE NOI, ASA CUM AM NADAJDUIT INTRU TINE!BINECUVANTEAZA-NE DOAMNE SI NU NE PEDEPSI PENTRU PACATELE NOASTRE...
CUVÂNT CǍTRE CREŞTINII ORTODOCŞI
DESPRE
VRǍJITORIE, GHICIT ŞI SPIRITISM
Preot Ioan
Motto: „Bărbatul sau femeia, de vor chema morţii sau de vor vrăji, să moară neapărat: cu pietre să fie ucişi, că sângele lor este asupra lor“ (Levitic 20:27). „Pe fermecători să nu-i lăsaţi să trăiască“ (Ieşirea 22:10).
.png)
Iubiţi credincioşi,
Originea practicilor oculte se pierde în negura istoriei şi începe după căderea în păcatul strămoşesc. După cădere, în viaţa oamenilor începe să apară şi să se practice vrăjitoria, magia, ghicitul, superstiţiile, ca o trăsătură a popoarelor păgâne. Şamanii preistorici practicau magia pentru a-şi asigura o vânătoare bogată şi pentru a trata diverse boli din cadrul tribului. Aceste mincinoase încercări de a influenţa derularea evenimentelor prin mijloace magice au continuat de-a lungul secolelor sub o formă sau alta pe tot cuprinsul planetei. Într-adevăr, magia este la fel de pregnantă azi ca şi în epoca de piatră.
► POPORUL ALES (evreii) avea legi precise de evitare şi chiar condamnare a practicilor magice.
► POPOARELE PĂGÂNE, politeiste (care credeau în mai mulţi zei),foloseau practicile magice în toate formele ca o trăsătură a cultului lor.
► PRIMITIVII aveau dezvoltate practicile magice care erau îndeplinite de vrăjitori, magi, vraci, şamani etc. Ei practicau magia şi divinaţia (ghicitul),cercetând viitorul fie prin obiecte, fie prin „prooroci“ sau „harismatici“, ce-l povesteau, în stare de transă, de posedare, de beţie, prin drogare etc. Superstiţiile se legau de diverse obiecte magice: totemuri, fetişuri, tabu-uri etc.
► CHINEZII ghiceau în carapacele de broască ţestoasă, carne de cerb şi beţe de orez.
► ROMANII aveau chiar o ierarhie de ghicitori (haruspicii), care cercetau soarta, viitorul, în măruntaiele de păsări, de animale.
► GRECII aveau renumitele oracole - Oracolul de la Delfi Phytia).
► ASIRO-BABILONIENII au avut cel mai dezvoltat sistem de astrologie. De la ei vin: horoscopul, zodiile, interpretarea soartei, viitorului, prin cercetarea stelelor şi a interferenţelor astrale.
Chiar în rândul evreilor a pătruns, în perioade de decădere morală sau de domnie a unor regi necredincioşi, practicile magice ca: ghicitul, chemarea morţilor (1Regi 28:3-9), vrăjitoria (4 Regi 21:5-6) sau sub alte forme (Exod 22:18; Levitic 19:26; 20:2; Deuteronom 18:10-14).
Vrăjitoria
Vrăjitoria este o practică curentă atât în lumea antică, cât şi în zilele noastre prin care se urmăreşte determinarea puterilor spirituale, pentru a fi folosite în favoarea cuiva sau ÎN DEFAVOAREA ALTCUIVA. Denumită şi magie, ea este respinsă cu oroare atât în Vechiul, cât şi în Noul Testament. În faţa celor neştiutori se insistă mult pe faptul că vrăjitoria nu ar face rău şi pe o aşa-zisă diferenţă între magia albă şi magia neagră. Se spune că magia albă este benefică, iar magia neagră este malefică, însă adevărul este că magia nu are culori. Nu există magie albă sau neagră - EXISTĂ MAGIE !!!
Magia este carapacea tuturor vrăjitoriilor şi este inspirată dintr-o sursă întunecată diavolească.
Vrăjitoarele
Suntem bombardaţi prin ziare, broşuri, cărţi, emisiuni TV, ba chiar a apărut„Revista Vrăjitoarelor“, cu subiecte despre magie, spiritism, ocultism etc. Vedem prezicători care au cabinete special amenajate în faţa cărora stau şiruri de oameni dornici să afle viitorul, cauza unor nenorociri sau boli de care suferă. Există chiar tineri care merg la astfel de vrăjitori să le spună partenerul de viaţă sau să-i ajute să se căsătorească.
.png)
Vrăjitoarele din ziua de azi nu mai zboară pe mătură, ci vorbesc la celular şi îşi fac reclamă în ziar. Cele mai multe ghicitoare, bazându-se probabil pe cel de-al şaselea simţ pe care susţin că l-ar poseda, au înţeles că e nevoie să se adapteze vremurilor. Şi ce le poate aduce mai mult succes „în afaceri“, dacă nu publicitatea? Aşa că au învăţat imediat care sunt secretele unei reclame ce merge direct la inima cel mai adesea rănită, şi deci vulnerabilă a clientului.
În timp ce agenţii publicitari ai ziarelor locale aleargă zeloşi, încercând să convingă cât mai mulţi patroni să-şi facă publicitate, o nouă categorie de clienţi a apărut, ca din senin: cea a vrăjitoarelor. În paginile ziarelor din judeţul Sibiu, dar şi la posturile de televiziune, tot mai multe ghicitoare îşi fac reclamă. Lângă angajări ori vânzări, coloane întregi de anunţuri însoţite de fotografii ale vrăjitoarelor, ne promit să ne scape de toate necazurile care se abat asupra noastră. „Crezi că ai cununiile legate? Te ajută Mihaela. Tot ea îţi poate salva soţul din ghearele beţiei. Îţi merg prost afacerile? Apelezi la Maria, care zice că, în plus, te şi vindecă.“ Adaptate la economia de piaţă, vrăjitoarele au învăţat regulile jocului. Odată tonul dat, îl urmează toate, pe acelaşi refren. Iată, în mare, care este, în opinia lor, cheia succesului în afacerea ghicitului şi dezlegatului.
În primul rând, o vrăjitoare care îşi doreşte succesul trebuie să aibă sau să îşi fabrice un arbore genealogic cât mai concludent. Astfel, este de mare ajutor să spui că eşti fiica sau sora unei alte vrăjitoare, chiar dacă nici numele acesteia nu sună mai cunoscut ca al tău. Oricum, expresia „fiica celebrei vrăjitoare...“nu trebuie să lipsească din anunţ. Pe de altă parte, fiecare ghicitoare, prezicătoare, vrăjitoare e musai să îşi pună, în faţa numelui, caracterizarea„adevărata vrăjitoare...“. Este ceva de ultimă modă, nu se mai poate altfel. Fiecare dintre ele este „adevărata“ vrăjitoare Mariana sau Monica sau Sabina. Dacă nu eşti „adevărată“, nu contezi pentru piaţă. Foarte importante sunt accesoriile aduse de peste mări şi ţări - „fusul de aur din Mexic“, globul de cristal din Spania“ ori „cursurile de specializare“ cu „diplomele“aferente. Fiecare vrăjitoare a fost premiată la cel puţin un congres internaţional şi are în dotare cel puţin un obiect magic care vine de departe. Cele mai puţin inspirate, sunt „venite din Bucureşti“ şi nu stau în provincie decât câteva zile, deci, grabă mare! Mai apoi, ca prin minune, toate vrăjitoarele sunt bune, alungă relele şi bolile. Ele nu ar recunoaşte nici în ruptul capului că, pentru o anumită sumă, ar abate sau ar pretinde că abate răul pe capul duşmanului. Moda triumfului eroului negativ, ce face furori în filme, nu a prins încă la vrăjitoarele care ne surâd exagerat de amabil în fotografie sau la telefonul mobil. Şirul anunţurilor de la rubrica „Vrăjitoare“ se dublează datorită celor date de aşa-zisele persoane care mulţumesc. Ca din întâmplare, fiecare anunţ de mulţumire stă exact sub cel al vrăjitoarei căreia i se ridică osanale laude. Poze neclare ni-l înfăţişază pe Nelu, care a scăpat de „darul beţiei“ şi a dat fuga la ziar să afle tot târgul, ori pe Marilena, care era să moară fată mare, dacă nu îi dezlega o brunetă cununiile. Iar Ion anunţă tot judeţul că a scăpat de blesteme în „doar 9 zile şi 6 săptămâni“. Este uşor de intuit, şi după conţinutul stupid, şi după formularea şchioapă, că aceste anunţuri sunt plătite tot de coanele magiciene, al căror limbaj este imposibil de confundat.
La început, ziarele şi posturile de televiziune locale, refuzau să preia astfel de anunţuri. Singura şansă a unei vrăjitoare de a se face cunoscută era să dea peste ea norocul ca un reporter să o întrebe cum se va termina, de exemplu, conflictul din Afghanistan, sau ce numere o să iasă la 6 din 49. Cu timpul însă, cererea de mică publicitate „abracadabrantă“ a crescut aşa de mult, încât, după apariţii sporadice la rubrica „Diverse“ sau chiar la „Servicii“, aceste anunţuri au fost grupate în rubrici speciale, intitulate chiar „Vrăjitoare“. Majoritatea redacţiilor au stabilit chiar şi tarife speciale pentru aceste servicii, care nu puteau fi încadrate laolaltă cu montarea de centrale termice sau transportul de marfă. Tarifele pentru vrăjitoare sunt, de regulă, mai mari decât la vânzări, cumpărări ori angajări, ceea ce nu le descurajează pe micile întreprinzătoare. Numai în Sibiu, există câteva care îşi fac reclamă zilnic. Fiecare anunţ are cam cincizeci de cuvinte. La trei anunţuri pe zi, cu poză, banii investiţi într-o lună ajung cam la patru, cinci milioane de lei. Mult, chiar şi pentru unii patroni de firme de provincie, care de multe ori abia îşi permit să aloce o cotă lunară de o sută de dolari publicităţii locale. Dar, câtă vreme vrăjitoarele au avut şi stand la Târgul Internaţional Bucureşti TIB, e vorba de afaceri pe picior mare.
în lume prin vrăjitorii
cititi mai departe...
urmează lincul... MAICA DOMNULUI: DESPRE VRǍJITORIE, GHICIT ŞI SPIRITISM
.jpg)
