Toată vara plajele sunt pline
Iar bisericile.. vai de capul lor.
Preoții își văd de slujbe-n pace,
Chiar și cu o mână de popor.
“Se mai odihnesc și ei, săracii,
Au muncit cu greu un an întreg..”
Preoții se roagă în Altare,
Iar pe credincioși îi înțeleg.
“Or să vină ei când trece vara”.
Vara trece, oamenii nu vin.
Toamna-i caldă, încă se mai “iese”,
Hai să-i așteptăm încă puțin..
Vremea dintr-o dată se răcește,
Plouă bine, plouă în sfârșit..
Sfânta Liturghie-i fără “public”,
Ce să faci, poporul e răcit..
Iarna-i rece, bine-i lângă sobă,
Cum să ieși în frigul de pe drum?!
Uite-așa, creștinii noștri vrednici
Nu merg la biserică nicicum.
Vine în decembrie Crăciunul,
Se zicea “La Paști și la Crăciun “.
Zicătoarea este învechită.
“Să dau bani la popă, ești nebun?!”
Așteptăm să vină primăvara..
A venit și tare e frumos
Fiindcă înviază și natura,
Și iubitul Domn Iisus Hristos..
În sfârșit creștinii merg la slujbă
Fredonând “Hristos a înviat!”..
Și-au aprins celebra lumânare
Și ar vrea să plece imediat!
Or să bată îngerii din palme:
“Bine ai venit la noi, în Rai!”
Pentru că în Noaptea Învierii
Lumânarea tu ți-o aprindeai..
Oare e acesta creștinismul,
Omule ce versul mi-l citești?..
De la Jertfa cea dumnezeiască
Nu poți toată viața să lipsești.
Se mai motivează o absență,
Chiar și două, poate chiar și trei,
Dar se motivează neputința,
Nu se motivează.. că nu vrei!
Dumnezeu ne-a dat această viață
Să ne-ncepem veșnicia-n ea,
Să-L primim pe El în casa noastră,
Că să ne primească-n casa Sa.
Or să vină vremurile-n care
Veți dori acest potop de Har
Care este-n zilele acestea,
Dar dorința fi-va în zadar.
Pe pământ un mare întuneric
Se întinde-ncet, încetișor,
Dar creștinii vor primi lumină
De la Domnul Dumnezeul lor.
Vrei și tu lumina minunată
Ce se dă prin Harul cel divin?
Te aștept la Sfânta Liturghie,
Fii măcar de azi un bun creștin!
