Bucuria mea, darul cel mai de pret pe care l-a primit omul de la Dumnezeu este viata. Insa, mai putem vorbi despre alt dar, dupa cuvantul Sfantului Iustin Popovici: "Neamul omenesc a dat in dar cerurilor, pe Maica Domnului ca fire omeneasca si L-a primit in dar pe Iisus Hristos, care este Desavarsirea desavarsirilor.
Ce vreti un dar mai mare ca acesta?”
De aceea, drept multumire lui Dumnezeu sa luam aminte la invatatura Sfantului Parinte Ilie Cleopa: "Cea mai inalta teologie crestina este unirea cu Dumnezeu prin traire, adică, prin CREDINTA, HAR si FAPTE BUNE"
In dorinta de mantuire a sufletului, dupa cum ne spune Sfantul Efrem Sirul: "Cine a gasit CALEA RABDARII si a NEPOMENIRII DE RAU, a gasit CALEA VIETII."
Sfantul Ioan Scararul ne indeamna asa: "Sa nu cerem din mandrie ROADE DUHOVNICESTI, inainte de vremea lor. Pentru ca nu este firesc sa cerem in mijlocul iernii roadele verii, nici la timpul semanatului, roadele secerisului. Unul este timpul în care VOM SEMANA OSTENELILE, şi altul timpul în care VOM SECERA DARURILE HARULUI. Altfel, va veni vremea recoltei, si nu vom avea ce sa adunam."
Mergand pe “Calea vietii”, de care ori cazi (prin pacate), ridica-te (spovedeste-te) si te vei mantui! Despre cadere, Sfantul Teofan Zavoratul ne spune asa: "Ce rost are sa va lasati iarasi trasi in cadere, de vreme ce stiti ca trebuie sa va sculati iarasi si ca urmatoarea sculare va fi mai anevoioasa?"
Cineva m-a intrebat: Daca sufletul este nemuritor, cum puteti vorbi parinte, de “moartea sufletului”? Despre moartea sufletului, Sfantul Parinte Grigorie Palama zice: “Despartirea sufletului de trup inseamna MOARTEA TRUPULUI, iar despartirea sufletului de Dumnezeu (OSANDA VESNICA) inseamna MOARTEA SUFLETULUI“. Aceasta este adevarata moarte”.
Preot Ioan
