miercuri, 18 iulie 2018

DOI PRIETENI..

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".


de Preot Sorin Croitoru
S-a născut așa, deodată, poate-un pic cam repejor..
Tu gândeai: "Pe toată viața!", eu gândeam: "Pân-o să mor"!
Nu e vorba de iubire, de-o prietenie zic,
Dar din care, din păcate, azi n-a mai rămas nimic..
Începuse ca la carte, cu dovezi din două părți
Și-mi spuneam cu mulțumire: "Uite, vezi? Nu-i doar prin cărți"..
Ne-ajutam în simbioză într-un mod cavaleresc,
Fără s-așteptăm răsplată, după cum e și firesc..
De-ai fi zis în miez de noapte că-i nevoie să te-ajut,
N-aș fi ezitat o clipă ca să sar din așternut!
Sunt convins c-același lucru mi-ai fi demonstrat și tu,
Fiindcă-n perioada aia nu mi-ai zis o dată "nu"..
Dar atunci, văzând satana legătura dintre noi,
Ucigaș de om cum este, a-nceput pe loc război..
Dintr-o dată, fără veste, n-a mai fost nimic la fel,
Căci în orice faptă bună se-ascundea și-un gând mișel..
În greșeli involuntare (se greșește peste tot..)
Noi vedeam mereu dovadă de trădare și complot!
Iar acum, gândind la rece, căci "fierbintele"- a trecut,
Mi-amintesc de învrăjbirea șarpelui dintru-nceput..
Iată, deci, că-n scurtă vreme nevăzuții cei haini
Reușit-au să prefacă doi prieteni în străini..
Ce tertipuri folosit-au, nu e greu de înțeles:
Cu veninul îndoielii ei obțin ușor succes!
Pentru-o simplă bănuială soții și-au ucis soții,
Regii au făcut războaie și-au murit în bătălii..
În prezent, stimat prieten, ne privim cam din profil..
Nu s-a demonstrat nici unul dintre noi a fi umil.
Fiecare-și dă dreptate ca un drept judecător
Și-și regretă implicarea-n mâinile de ajutor..
Atitudinea aceasta, cred că-i este clar oricui,
Chiar de are argumente.. numai creștinească nu-i!
Totuși, caracter romantic și nostalgic eu având,
Uneori mă-ntorc cu mintea până-n vremurile când
Doi prieteni bărbătește mâinile și le strângeau,
Se priveau în ochi cu zâmbet, bucuroși că se vedeau..
Sorin Croitoru

duminică, 8 iulie 2018

ÎNCHINAREA CU SEMNUL SFINTEI CRUCI




Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".





.-- Semnificaţia închinării cu semnul Sfintei Cruci.

Crucea, cea mai înjositoare şi mai crudă pedeapsă a vremii, a fost aleasă altar de jertfă a Mielului lui Dumnezeu, Care a acceptat suferinţa, patimile şi răstignirea pentru mântuirea noastră. Sfânta Cruce este aşadar mărturia dragostei nemărginite a lui Dumnezeu pentru neamul omenesc şi semnul izbăvirii noastre din robia păcatului. Închinarea sau pecetluirea cu Sfânta Cruce este:
- mărturisirea credinţei nostre în Învierea Domnului;
- mărturisirea umilinţei noastre în faţa jert­fei Mântuitorului;
- mărturisirea personală a dreptei credinţe în faţa întregii lumi;
- acceptarea cu bucurie a suferinţei şi tuturor încercărilor date de Dumnezeu, după pilda Mântuitorului Hristos pe calea Golgotei;
- armă nebiruită a credinciosului în lupta împotriva patimilor şi a duhurilor necurate;
- obţinerea binecuvântării lui Dumnezeu la începutul lucrărilor noastre.
.
-- Cum ne închinăm cu semnul Sfintei Cruci.
Semnul Sfintei Cruci trebuie făcut cu evlavie şi frică de Dumnezeu. Degetul mare, arătătorul şi degetul mijlociu ale mâinii drepte se ţin împreunate, simbolizând astfel unitatea Sfintei Treimi: Tatăl şi Fiul şi Duhul Sfânt. Ce­lelalte 2 degete, inelarul şi degetul mic, sunt strânse în centrul palmei, închipuind pe Adam şi Eva plecaţi cu smerenie în faţa lui Dumnezeu. Astfel ţinând degetele, se duce mâna „mai întâi la frunte, apoi la piept, de aici în umărul drept, iar la urmă în umărul stâng”, după cum ne învaţă dumnezeiescul Hrisostom.
Unii însă îşi fac pe furiş o cruce mică pe piept, alţii îşi flutură mâna mecanic fără a mai ajunge vreodată să o încheie la umărul stâng. Aşa cum tot Sfântul Ioan Gură de Aur ne în­va­ţă, a nu face semnul Sfintei Cruci corect şi cum se cuvine este „osteneală în deşert, căci numai dracii se bucură de îngâm­fa­rea aceea”. 

-- Când trebuie să ne închinăm.
Creştinul este dator să se închine:
- dimineaţa când se trezeşte din somn;
- la începutul oricărei lucrări;
- la plecarea în călătorie;
- la începutul şi la sfârşitul mesei;
- la trecerea prin faţa oricărei sfinte bise­rici, troiţe sau cimitir;
- la intrarea în biserică;
- în faţa sfintelor icoane;
- la începutul, pe parcursul şi la sfârşitul oricăror rugăciuni sau slujbe;
- când face închinăciuni sau metanii;
- când aprinde candela;
- la bătaia clopotelor care vestesc începutul slujbelor religioase;
- la orice cerere pe care o adresează lui Dumnezeu;
- înaintea oricăror încercări grele din viaţă;
- la culcare.
.
-- Când nu trebuie să ne închinăm.
După porunca din Vechiul Testament de a nu lua numele Domnului în deşert, creştinul nu are voie să se închine:
- pentru a convinge de adevărul unei afir­maţii neimportante;
- pentru a câştiga „binecuvântarea” lui Dumnezeu pentru un lucru rău (furt, judecăţi nedrepte etc.);
- pentru a întări rugăciunea sa pentru lu­cruri de nimic, care nu aduc nici un folos duhovnicesc, ci numai câştig lumesc (jocuri de no­roc, loterie, pariuri, reuşita echipei favorite etc.).

Arhivă blog

"Celui sarac ii lipsesc multe,celui lacom ii lipsesc toate."(Seneca)
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Postări populare

CITATUL ZILEI

PSALTIREA