de Preot Sorin Croitoru
Suntem oameni, nu cifre sau roboți,
Și știm că vreți să ne spălați pe toți
Pe creiere, căci unii le avem,
De-aceea să vă credem noi nu vrem.
Ne-ați numit urmași de cimpanzeu,
Dar L-ați mâniat pe Dumnezeu,
Cel ce "Tatăl nostru" S-a numit..
Veți primi pedeapsa negreșit!
V-ați făcut stăpâni pe-acest pământ
Dăruit la toți de Tatăl Sfânt;
Ale Lui bucate le mâncați
Și în gura mare Îl negați!
Tatăl L-a trimis pe Fiul Său
Și-a zdrobit puterea celui rău,
Voi doriți un dumnezeu ca voi,
La acela vreți să-i fiți slugoi!
Pe acel ce crede în Hristos
Îl considerați periculos
Căci puterea Harului creștin
Stă-mpotriva planului meschin!
Nu vă rușinați să declarați
Că din noi puțini o să lăsați,
Provocând un mare genocid
Folosind un arsenal perfid.
Da, vă credeți niște dumnezei..
Tot la fel crezutu-s-au și cei
Ce pe Noe mult îl implorau
Chiar în clipa când se înecau!
Dintre cei la suflete bolnavi
Veți crea armatele de sclavi
Care-or să-l adore imediat
Pe sinistrul vostru împărat.
Rămânând în harul lui Hristos
Nu vom crede-n zeul mincinos,
Servitor al negrului Satan,
Care-n cer s-a răsculat în van..
Va roși guvernul efemer
Când Ilie va veni din cer,
Arătând puteri dumnezeiești
Și minuni, nu năluciri drăcești:
Norii ploaie-atunci nu vor mai da,
Toate pe pământ se vor usca,
Tot norodul va fi plâns și trist,
Blestemându-l rău pe Anticrist..
Stați puțin, că nu am terminat,
Neam de lifte putred de spurcat:
Sabia mâniei lui Hristos
Va tăia în carne pân' la os:
Apa mării se va împuți,
Luna de pe cer se va-nroși,
Universul vă va fi vrăjmaș,
Oameni răi cu sufletul trufaș!
Soarele va pâlpâi de-abia
Fără să-și mai dea lumina sa,
Numai haos, strigăt și cadavre,
Hoituri sfârtecate-n dinți de javre..
Unde e "mesia"-al vostru-atunci,
Călcători ce sunteți de porunci,
Dușmănoși cu Însuși Dumnezeu,
Care vă mai rabdă, dar cu greu?..
Toți acei ce Fiara au slăvit-o
Și pecetea-n trupuri i-au primit-o
Vor ruga natura să-i ascundă,
Ca lui Dumnezeu să nu-I răspundă
La-Înfricoșătoarea Judecată
Care va veni, să știți, îndată,
Cu Hristos în toată slava firii,
Nu smerit ca-n timpul Pătimirii.
Cu suflarea cea fierbinte-a gurii
El va pune capăt stârpiturii
Care timp de trei ani jumătate
A robit popoarele-nșelate.
Omul care fără de rușine
Își atribuia măriri divine
Într-un șanț va zace, fără slavă,
Fumegând ca scrumul cel de pleavă!
Din morminte morții or să-nvie
Ca să își primească pe vecie
Răsplătirea celor săvârșite
Pe parcursul primei vieți trăite.
Judecată înfricoșătoare
Îl va aștepta pe fiecare;
Sfinții vor ședea ca împărații,
Trimițând la chinuri condamnații!
Neclintit va fi Judecătorul,
Împărțind în două tot poporul,
Despărțind mulțimile smerite
Care-L vor privi înmărmurite..
Și vor merge-n iezerul fierbinte
Urâtorii vieții celei sfinte,
Toți acei ce și-au hulit în față
Creatorul Care le-a dat viață!
Vai de călcătorii de poruncă,
Fiindcă toți în iezer se aruncă,
Începând cu tartorul cel mare
Ce-a lucrat a omului pierzare.
Diavolii vor fi legați de îngeri
Și-aruncați în locul cel de plângeri.
S-au crezut egali cu Creatorul,
Și-i va înghiți acum cuptorul!
Anticristul, apoi cete, cete,
Cei ce au primit a sa pecete,
Adorându-l cu slugărnicie,
Toți vor merge-n foc pe veșnicie.
Vor urma îndată păcătoșii,
Desfrânații, răii și fricoșii,
Cei ce nu au săvârșit în viață
Binele, cum Domnul ne învață,
Oamenii ce-au provocat sminteală,
Toți vor da amară socoteală
Dacă feluritele păcate
Nu le-au fost de Dumnezeu iertate..
Și voi, creatori de pandemie?..
Voi îi veți urma în veșnicie
Pe Satana și pe vrăjitor
Fiindcă v-ați făcut slugoii lor!
Pe voi, cei ce le grăbiți venirea
Vă așteaptă focul și pieirea.
Toate dinainte ne-au fost zise,
Și-n Apocalipsa au fost scrise.
Știm puterea voastră trecătoare
Și pedeapsa voastră-ngrozitoare
Dacă vă-ncăpățânați cu cerbicie
Să-mpliniți a Cărții profeție..
Iară noi necazul ni-l vom duce
Fiindcă asta e noastră cruce
Până când, venind la Judecată,
Domnul nostru ne va da răsplată.
amin