Autor preot Catalin Dumitrean
“Nu as putea sa iti mai spun vreodata,
Sa te mai sun, sa te mai rog ceva,
Vaccinul ne dezbina inc-o data,
Si Dumnezeu e trist pe undeva.
Tu crezi cu ravna intr-un ”ser” minune,
Eu cred doar in Hristos, si in ”acul” sau,
Dar ne desparte trist aceasta ”lume”,
Eu iti spun ”frate”, tu ma crezi un ”rau”.
Te-ai vaccinat sa pleci in ”tari” straine,
Asa mi-ai spus la ultimul apel,
Convins ca sanatatea vrea si vine,
Nu de la ingeri, ci de la “rapel”.
Prospectul de vaccinuri, nu conteaza,
Ca nu ofera certe garantii,
Tu spui ca moda lumii valoreaza,
Mai mult decat, a’ mele ”ineptii”.
Si totusi esti ”cobaiul” prins in lesa,
Cu mana ta sfios ti-o pui la gat,
Si cand iti spun ca ”Cerul” e compresa,
Tu imi raspunzi teribil de urat.
Pacat ca asa putin ai vrut in viata,
Si cat m-am chinuit sa iti explic,
Ca doar Hristos, e sens si dimineata,
Si sa te ”impartasesti” macar un pic.
Orgoliul tau, de ratiune pura,
Si diploma ce-ai pus-o pe un zid,
Te-au departat de blanda mea masura,
De-a trece cu Hristos prin orice vid.
Si nu o sa te bat la cap, drag frate,
La urma urmei este treaba ta,
Dar nu calca pe sfanta-mi libertate,
Regret c-o sa sfarsesti in lumea ta.
Eu nu ma vaccinez, mi-ajunge leacul,
De-a crede in Hristos si in al meu vis,
Si daca maine se termina veacul,
Ma voi muta curat in paradis.
Pacat, caci m-ai avut asa aproape,
Si n-ai vrut sa profiti de “umbra” mea,
Te-as fi-nvatat ca totusi se mai poate,
Sa ai un Dumnezeu la vreme grea”.
Din fapte se vede credinta, iar faptele, se sfintesc prin credinta. Bine a zis, cine a zis, ca: “DACA NU PRIMESTI AMARACIUNILE, NU VEI VEDEA NICI DULCETILE, fiindca, DESFATAREA VREMELNICA, TE LIPSESTE DE CEA VESNICA!
Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze, in toata ziua si in tot lucrul tau. Har si pace sufletului tau!
