Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26).
Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel.
Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".
,,Nedrepţii se vor nedreptăţi veşnic, dar cei care primesc fără să cârtească şi cu bucurie, nedreptatea, se vor veseli veşnic.... La fel este şi cu cel care ne face o nedreptate. Trebuie să îl iubim şi să îi fim recunoscători pentru că el ne face mai bogaţi pentru veşnicie". (Cuviosul Paisie Aghioritul
duminică, 26 martie 2017
sâmbătă, 25 martie 2017
Marsul pentru viată la Timisoara - cu InaltPresfintitul Ioan Selejean al Banatului
Si preotul nostru Sorin Lungoci...
vineri, 24 martie 2017
CRUCE DE PREOT
Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26).
Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel.
Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".
Sorin Croitoru
de Preot Sorin Croitoru
Supărat eram pe multă lume,
Căci preoții prin credincioși sunt ispitiți
În zilele acestea foarte tulburi
Cu oameni cârtitori și răzvrătiți.
Și-L întrebam pe Domnul meu: "De ce,
De ce să mă ocup de mielușei
Ce seamănă mai mult cu iezii caprei,
De ce să mă ocup chiar eu de ei"?
Atâtea supărări ce-mi mai provoacă
Cei îmbisericiți cu bârfa lor,
Iar cei străini de sfintele lăcașe
Cu tonul mânios și hulitor..
Deci într-un timp așa mă săturasem,
Că îmi venea ori crucea s-o trântesc,
Ori să o schimb cu una mai ușoară,
Urmând s-o cer la Tatăl Cel ceresc..
Și frământat de astfel de cârteală,
Mă măcina de zor nemulțumirea,
Iar minte la zi și noapte îmi râșnea,
Dar inima nu-i accepta făina,
Simțind că totuși e-o făină rea!
Îl întrebam pe Domnul: "Ce să fac,
Nu vezi că lumea are chef de ceartă"?
Iar El îmi răspundea în taina minții:
"Ei te provoacă? Nu-i nimic, tu.. iartă"!
"Dar cum să fac așa o misiune
Cu oameni guralivi și cârtitori"?
"Dar oare soarele o va lua la fugă,
Că-'n fața lui e-o pătură de nori"?..
"Prostuțule - grăitu-mi-a Hristosul-
Tu, care predici toată ziua voia Mea,
Ai vrea să scapi de crucea ce ți-am dat-o,
Doar pentru că azi lumea este rea?
Când Eu gemeam pe Cruce era bună?
Din bunătate M-or fi răstignit?..
Jertfitu-M-am ca Mielul pentru oameni
Și până la sfârșit Eu v-am iubit!
Uitat-ai de a noua fericire,
A celor ce vor fi nedreptățiți?
Îndură azi, căci slava te așteaptă:
Doar răbdătorii fi-vor răsplătiți!
Și cum să ierți, de nu ți se greșește?
(Tot spui că vrei să ierți "greșiții tăi"!)
De ierți vrăjmași, primești și tu iertare,
Deci.. cere cât mai mulți și cât mai răi"!
M-am luminat la minte dintr-o dată:
Naiv mai sunt, cu Domnul eu mă cert,
Pe când Mântuitorul îmi procură
Vrăjmași, ca eu să pot să iert!
O.. slavă Ție, Doamne, slavă Ție,
Să îmi mai dai mulți ani de preoție,
S-aduci la mine oameni bârfitori
Și mânioși și răi și hulitori!
Și câți or fi în astă Eparhie,
Să îi trimiți la mine-'n parohie,
Să cresc iertând, să mă sfințesc prin ei,
Iubindu-i și pe iezi precum pe miei!
amin
Sorin Croitoru
(după un caz real - al meu)
de Preot Sorin Croitoru
Supărat eram pe multă lume,
Căci preoții prin credincioși sunt ispitiți
În zilele acestea foarte tulburi
Cu oameni cârtitori și răzvrătiți.
Și-L întrebam pe Domnul meu: "De ce,
De ce să mă ocup de mielușei
Ce seamănă mai mult cu iezii caprei,
De ce să mă ocup chiar eu de ei"?
Atâtea supărări ce-mi mai provoacă
Cei îmbisericiți cu bârfa lor,
Iar cei străini de sfintele lăcașe
Cu tonul mânios și hulitor..
Deci într-un timp așa mă săturasem,
Că îmi venea ori crucea s-o trântesc,
Ori să o schimb cu una mai ușoară,
Urmând s-o cer la Tatăl Cel ceresc..
Și frământat de astfel de cârteală,
Mă zvârcoleam în suflet în ascuns,
Nemulțumit că dintre mii de oameni,
Hristos cu Preoția Sa m-a uns!
Nemulțumit că dintre mii de oameni,
Hristos cu Preoția Sa m-a uns!
Îmi mai ziceam: "Ce îmi lipsise oare,
Când preot la Altar eu nu eram?
Trăiam în pace cu a mea femeie,
Și-un trai tihnit cu ea eu îmi duceam"..
Când preot la Altar eu nu eram?
Trăiam în pace cu a mea femeie,
Și-un trai tihnit cu ea eu îmi duceam"..
Mă măcina de zor nemulțumirea,
Iar minte la zi și noapte îmi râșnea,
Dar inima nu-i accepta făina,
Simțind că totuși e-o făină rea!
Îl întrebam pe Domnul: "Ce să fac,
Nu vezi că lumea are chef de ceartă"?
Iar El îmi răspundea în taina minții:
"Ei te provoacă? Nu-i nimic, tu.. iartă"!
"Dar cum să fac așa o misiune
Cu oameni guralivi și cârtitori"?
"Dar oare soarele o va lua la fugă,
Că-'n fața lui e-o pătură de nori"?..
"Prostuțule - grăitu-mi-a Hristosul-
Tu, care predici toată ziua voia Mea,
Ai vrea să scapi de crucea ce ți-am dat-o,
Doar pentru că azi lumea este rea?
Când Eu gemeam pe Cruce era bună?
Din bunătate M-or fi răstignit?..
Jertfitu-M-am ca Mielul pentru oameni
Și până la sfârșit Eu v-am iubit!
Uitat-ai de a noua fericire,
A celor ce vor fi nedreptățiți?
Îndură azi, căci slava te așteaptă:
Doar răbdătorii fi-vor răsplătiți!
Și cum să ierți, de nu ți se greșește?
(Tot spui că vrei să ierți "greșiții tăi"!)
De ierți vrăjmași, primești și tu iertare,
Deci.. cere cât mai mulți și cât mai răi"!
M-am luminat la minte dintr-o dată:
Naiv mai sunt, cu Domnul eu mă cert,
Pe când Mântuitorul îmi procură
Vrăjmași, ca eu să pot să iert!
O.. slavă Ție, Doamne, slavă Ție,
Să îmi mai dai mulți ani de preoție,
S-aduci la mine oameni bârfitori
Și mânioși și răi și hulitori!
Și câți or fi în astă Eparhie,
Să îi trimiți la mine-'n parohie,
Să cresc iertând, să mă sfințesc prin ei,
Iubindu-i și pe iezi precum pe miei!
amin
MAICA DOMNULUI: AM AVUT DEOSEBITA PLACERE SA VAD ACESTE MINUNATE L...
urmează lincul...
MAICA DOMNULUI: AM AVUT DEOSEBITA PLACERE SA VAD ACESTE MINUNATE L...:
CATEVA POZE FACUTE IN PELERINAJ..LA DENSUS
Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".
CUVÂNT de INVĂTĂTURĂ
Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26).
Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel.
Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".
Sfântul Nicolae Velimirovici povestea istoria unui băcan pe care il furau la nesfârsit băietii de prăvălie. El ii inlocuia cu altii, care aveau recomandări excelente, dar si aceia se dovedeau a fi hoti. Câteodată, il apuca turbarea sau deznădejdea, si se plângea la nesfârsit prietenilor negustori. Nimeni nu putea să-i dea un sfat potrivit, toti dădeau din umeri: „Păi ce să-i faci, asa sunt oamenii de acum!" In cele din urmă, Domnul i-a trimis băcanului un sfătuitor adevărat, un călugar bătrân care i-a spus: "ESTE IZBĂVIRE SI EA SE AFLĂ IN TINE INSUTI! Cu ce măsură măsori cumpăratorilor tăi? Dă-le peste masură, intotdeauna peste masură, si atunci nu vei mai fi furat!" Negustorului, nimeni nu-i dăduse până atunci de inteles că este furat deoarece si el fura, insela la cântar pe cumpărători, iar angajatii il furau pe el!
De atunci a inceput să procedeze ca negustorii din vremea veche: dădea fiecaruia cu prisos - câteva grame in plus de orez, de zahăr, de cafea sau de alte alimente. Si furturile au incetat! Acum baietii de prăvălie lucrau cinstit, si afacerea a inceput imediat să meargă bine.
Sfântul Nicolae Velimirovici povestea istoria unui băcan pe care il furau la nesfârsit băietii de prăvălie. El ii inlocuia cu altii, care aveau recomandări excelente, dar si aceia se dovedeau a fi hoti. Câteodată, il apuca turbarea sau deznădejdea, si se plângea la nesfârsit prietenilor negustori. Nimeni nu putea să-i dea un sfat potrivit, toti dădeau din umeri: „Păi ce să-i faci, asa sunt oamenii de acum!" In cele din urmă, Domnul i-a trimis băcanului un sfătuitor adevărat, un călugar bătrân care i-a spus: "ESTE IZBĂVIRE SI EA SE AFLĂ IN TINE INSUTI! Cu ce măsură măsori cumpăratorilor tăi? Dă-le peste masură, intotdeauna peste masură, si atunci nu vei mai fi furat!" Negustorului, nimeni nu-i dăduse până atunci de inteles că este furat deoarece si el fura, insela la cântar pe cumpărători, iar angajatii il furau pe el!
De atunci a inceput să procedeze ca negustorii din vremea veche: dădea fiecaruia cu prisos - câteva grame in plus de orez, de zahăr, de cafea sau de alte alimente. Si furturile au incetat! Acum baietii de prăvălie lucrau cinstit, si afacerea a inceput imediat să meargă bine.
marți, 21 martie 2017
O LISTA A PSALMILOR SPRE FOLOSINTA CA BINECUVANTARI, ORANDUITA DUPA ORDINEA DIN PSALTIRE:
Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26).
Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel.
Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".
BIBLIOTECA ORTODOXA SFANTUL PAHOMIE
Acest document este in domeniul public. Copierea este incurajata.
+++++++++++++++++++++++
Sf. Arsenie Capadocianul: PSALTIREA BINECUVANTARILOR
PSALTIREA CA O CARTE A TREBUINTELOR, potrivit practicii Sf. Arsenie Capadocianul, asa cum ne este inmanata de Cuviosul Paisie Aghioritul.
tradusa pentru Biblioteca Sf. Pahomie din greaca de Vassilios Kollias
si apoi in romana de Radu Hagiu
editata de Karen Rae Keck
NOTA EDITORULUI: Sfantul Arsenie obisnuia sa foloseasca Psalmii pentru binecuvantari, indeosebi atunci cand nu se afla vreuna prescrisa unei anumite ocazii. In Partea Intai se gaseste corespondenta intre psalmi si diferite ocazii. Lista originala greaca poate fi gasita in „O Geron Paisios”, a Ieromonahului Hristodul, Agion Oros, 1994. In Partea a Doua, am prevazut un index (mai degraba sarac); poate altcineva se va ingriji sa intocmeasca unul mai bun.
Dincolo de toate consideratiile religioase, aceasta „Carte a Trebuintelor” este un o portret fascinant al vietii rurale din Anatolia, la inceputul celui de-al douazecilea veac: de reflecta mai mult „indelunga durare”a istoriei bizantine sau dificultatile particulare ale timpului Sf. Arsenie, nu ne simtim indeajuns de informati chiar si sa presupunem. Cu siguranta nu gasim aici o idealizare a conditiilor rurale: este demna de retinut mai ales grija deosebita pentru alinarea ranilor psihologice, cat si a celor fizice, si mentionarea a ceea ce am numi astazi „tulburare tensionala post-traumatica”.
Pentru noi, cel putin, motivatia precisa din spatele alegerii de catre sfant a unui anumit psalm pentru o trebuinta data, nu este intotdeauna vadita; aceasta poate si pentru a incuraja o meditatie mai adanca asupra cuvintelor. Ortodoxia nu este magie, si un document precum acesta nu este o incuviintare a „superstitiilor taranesti”; este mai degraba un canal prin care Dragostea lui Dumnezeu poate intra in fiecare aspect al societatii omenesti.
PARTEA INTAI: O LISTA A PSALMILOR SPRE FOLOSINTA CA BINECUVANTARI, ORANDUITA DUPA ORDINEA DIN PSALTIRE:
[NOTA IMPORTANTA: Primul numar este numarul psalmului in Biblia greaca – Septuaginta. Al doilea numar este numarul psalmului asa cum se gaseste in textul masoretic.]
1 (1) Atunci cand un pom sau o vita-de-vie este plantata, ca sa poata aduce roada.
2 (2) Pentru ca Dumnezeu sa ii lumineze pe cei ce se duc la intalniri si soboare.
3 (3) Pentru ca rautatea sa iasa de la oameni, ca sa nu isi mai chinuiasca cu nedreptate semenii.
4 (4) Pentru ca Dumnezeu sa tamaduiasca pe oamenii cei simtitori, ce se imbolnavesc de deprimare din pricina purtarii oamenilor cu inima impietrita.
5 (5) Pentru ca Dumnezeu sa tamaduiasca ochii cei raniti, ce s-au muscat de catre o persoana rea.
6 (6) Pentru ca Dumnezeu sa dezlege persoana ce se afla sub o vraja.
7 (7) Pentru cei ce s-au pagubit din pricina fricii, a groazei si a amenintarii oamenilor celor rai.
8 (8) Pentru cei ce sunt raniti de diavoli sau de oameni stricati.
9 (9 si 10) Pentru ca diavolii sa inceteze a te chinui in somn, sau cu inchipuiri in timpul zilei.
10 (11) Pentru perechile cu inima impietrita care se cearta si divorteaza (cand barbatul sau femeia impietrita la inima isi chinuiesc sotia sau barbatul simtitor).
11 (12) Pentru oamenii bolnavi cu mintea, care au rautate si ii vatama pe altii.
12 (13) Pentru cei ce sufera din pricina ficatului
13 (14) Pentru un diavol infricosator; repetat de trei ori pe zi, vreme de trei zile.
14 (15) Pentru ca talharii sau hotii sa isi schimbe cugetul si sa plece nefacand vreo vatamare, si pocaindu-se.
15 (16) Pentru ca cheia sa se gaseasca, atunci cand se pierde.
16 (17) Pentru o acuzatie grava si nedreapta, de trei ori pe zi vreme de trei zile.
17 (18) Cand se petrece un cutremur sau alt dezastru al naturii, sau ploaie torentiala cu fulgere.
18 (19) Pentru ca femeile sa nasca cu bine.
19 (20) Pentru ca perechile ce din pricini medicale nu pot avea copii, ca Dumnezeu sa ii tamaduiasca si ca sa nu divorteze.
20 (21) Pentru ca Dumnezeu sa inmoaie inimile celor bogati si ei sa faca milostenie catre cei saraci.
21 (22) Pentru ca Dumnezeu sa opreasca focul, ca sa nu se petreaca vatamare mare.
22 (23) Pentru ca Dumnezeu sa-i imblanzeasca pe copii cei foarte neascultatori, care aduc intristare parintilor lor.
23 (24) Pentru ca sa se deschida usa cand s-a pierdut cheia.
24 (25) Pentru cei a caror ispita ii tulbura foarte si aduce astfel mereu necazuri in vietile lor, facandu-i sa isi piarda linistea si sa se planga.
25 (26) Cand cineva cere ceva bun de la Dumnezeu, ca El sa il daruiasca fara ca acela sa se vateme.
26 (27) Pentru ca Dumnezeu sa ii ocroteasca pe tarani de ostile vrajmase, ca ele sa nu vatame oamenii sau campurile lor.
27 (28) Pentru ca Dumnezeu sa tamaduiasca pe cei ce sufera din pricina bolilor de obarsie nervoasa sau mintala.
28 (29) Pentru cei carora marea le face rau si le este teama de marea aspra.
29 (30) Pentru cei ce se afla in primejdie departe, pe taramul oamenilor salbatici si necredinciosi, ca Dumnezeu sa ii pazeasca si sa ii lumineze pe oamenii de acolo sa devina pasnici si sa vina la cunostiinta lui Dumnezeu.
30 (31) Pentru ca Dumnezeu sa dea grane si roade indeajuns, atunci cand vremea nu este buna pentru agricultura.
31 (32) Pentru ca cei ce calatoresc sa isi gaseasca drumul atunci cand s-au ratacit si sufera din pricina aceasta.
32 (33) Pentru ca Dumnezeu sa descopere adevarul celor ce sunt intemnitati pe nedrept, si ca sa fie eliberati.
33 (34) Pentru cei pe patul de moarte, cand sunt chinuiti de diavoli. Sau, pentru oastea vrajmasa cand aduce primejdie si trece granitele cu scopuri rele.
34 (35) Pentru ca Dumnezeu sa ii libereze pe oamenii buni din cursele oamenilor rai, care profita de norodul lui Dumnezeu.
35 (36) Pentru ca vrajmasia sa piara cu desavarsire dupa certuri si neintelegeri.
36 (37) Pentru oameni raniti grav de ucigasi.
37 (38) Cand falcile dor din pricina dintilor stricati.
38 (39) Pentru ca oamenii ce sunt parasiti si abatuti sa gaseasca de lucru, ca sa inceteze a se mai necaji.
39 (40) Pentru ca dragostea intre patron si lucrator sa se intoarca, atunci cand s-au schimbat vorbe grele.
40 (41) Pentru ca femeile sa nasca cu bine, atunci cand copilul vine inainte de vreme in lume.
41 (42) Pentru cei tineri atunci cand se imbolnavesc din pricina dragostei, si unul este ranit si sufera.
42 (43) Pentru ca oamenii sa se libereze din temnitele unui neam vrajmas.
43 (44) Pentru ca Dumnezeu sa descopere adevarul perechilor, cand s-a petrecut o neintelegere, ca sa vina iarasi la pace si dragoste unul fata de altul.
44 (45) Pentru cei ce sufera din pricina inimii sau a rinichilor.
45 (46) Pentru tinerii ce sunt impiedicati de vrajmas din pricina pizmei sa intemeieze o familie (sa se casatoreasca).
46 (47) Pentru ca patronul sau lucratorul sa gaseasca pace, cand lucratorul pleaca suparat pe patron, si ca lucratorul sa gaseasca de munca.
47 (48) Cand bande de talhari jefuiesc si se petrec mari nenorociri; sa se citesca repetat vreme de 40 de zile.
48 (49) Pentru cei ce au o slujba primejdioasa.
49 (50) Pentru ca oamenii ce sunt departe de Dumnezeu sa se pocaiasca si sa se intoarca la Dumnezeu si sa se mantuiasca.
50 (51) Cand, din pricina pacatelor noastre si spre a ne indrepta, vine pedeapsa de la Dumnezeu (epidemie si moarte pentru oameni sau animale).
51 (52) Pentru ca stapanii cu inima impietrita sa se pocaiasca si sa devina milosi si sa nu chinuiasca oamenii.
52 (53) Pentru ca Dumnezeu sa binecuvinteze plasele si sa se umple de peste.
53 (54) Pentru ca Dumnezeu sa lumineze pe oamenii cei bogati care au cumparat robi, ca sa ii elibereze.
54 (55) Pentru ca numele unei familii care a fost acuzata pe nedrept sa se refaca.
55 (56) Pentru oamenii simtitori, ale caror suflete s-au ranit de catre semenii lor.
56 (57) Pentru acei oameni ce sufera dureri de cap din pricina unei mari suparari.
57 (58) Pentru ca lucrurile sa se aseze pe o cale folositoare celor ce lucreaza cu intentie buna, ca Dumnezeu sa impiedice orice actiune indaratnica a diavolilor sau a oamenilor necinstiti.
58 (59) Pentru cei ce nu pot grai, ca Dumnezeu sa le daruiasca putinta de a grai.
59 (60) Pentru ca Dumnezeu sa descopere adevarul atunci cand un intreg grup de oameni este acuzat pe nedrept.
60 (61) Pentru cei ce au necazuri in lucrarea lor, fie din pricina trandaviei ori din cea a fricii.
61 (62) Pentru ca Dumnezeu sa usureze de necazuri pe cel ce este slab, ca sa nu fie stapanit de nevoia de a se plange.
62 (63) Pentru ca pomii si campurile sa dea roada atunci cand apa este putina.
63 (64) Cand cineva este muscat de un caine sau un lup ce are turbare. (Sfantul le dadea si sa bea apa sfintita).
64 (65) Pentru ca negutatorii sa prospere, ca sa nu vorbeasca prea mult si sa profite de oamenii simpli.
65 (66) Pentru ca cel rau sa nu puna piedici in camine si sa provoace intristare familiilor.
66 (67) Pentru ca locurile unde cresc clostile sa fie binecuvantate.
67 (68) Pentru ca femeile a caror sarcina s-a pierdut sa izbuteasca sa indure si sa fie sanatoase.
68 (69) Cand este ploaie puternica si raurile se revarsa, luand cu ele oameni si case.
69 (70) Pentru oamenii simtitori care se intristeaza din pricina unor lucruri marunte si deznadajduiesc, ca Dumnezeu sa le daruiasca tarie.
70 (71) Pentru oamenii desertati care au ajuns neinteresanti pentru ceilalti [lit. „plictisitori”] din pricina invidiei diavolului si au ajuns la deznadejde, ca sa poate gasi mila si tamaduire de la Dumnezeu.
71 (72) Pentru ca Dumnezeu sa binecuvinteze strangerea noii roade a campului, pe care taranii o aduc acasa.
72 (73) Pentru ca criminalii sa se pocaiasca.
73 (74) Pentru ca Dumnezeu sa ii ocroteasca pe taranii ce isi lucreaza campul, cand vrajmasul a imprejmuit satul.
74 (75) Pentru ca patronul cel salbatic sa devina pasnic si sa nu-si chinuie semenii oameni, lucratorii.
75 (76) Pentru o mama ce este speriata in vreme ce da nastere, ca Dumnezeu sa ii dea neinfricare si sa o ocroteasca.
76 (77) Cand nu exista intelegere reciproca intre parinti si copii, ca Dumnezeu sa-i lumineze, ca astfel copii sa asculte de parinti si parintii sa arate dragoste.
77 (78) Pentru ca Dumnezeu sa ii lumineze pe cei ce imprumuta, ca sa nu ii apese pe semenii lor pentru datorie, si ca sa fie milostivi.
78 (79) Pentru ca Dumnezeu sa ocroteasca satele de pradarea si furaciunea ostirii vrajmase.
79 (80) Pentru ca Dumnezeu sa tamaduiasca pe cel al carui chip se umfla si il doare tot capul.
80 (81) Pentru ca Dumnezeu sa aiba grija de cei saraci ce sunt in nevoie si necaz si sunt abatuti din pricina saraciei.
81 (82) Pentru ca oamenii sa cumpere produsele taranilor, ca taranii sa nu fie tristi si abatuti.
82 (83) Pentru ca Dumnezeu sa ii impiedice pe oamenii cei rai ce vor sa ucida.
83 (84) Pentru ca Dumnezeu sa pastreze tot ce se tine in casa, si animalele, si produsele celor ce le produc.
84 (85) Pentru ca Dumnezeu sa tamaduiasca pe cei ce s-au ranit de catre talhari si pe deasupra s-au vatamat sufleteste din pricina groazei.
85 (86) Pentru ca Dumnezeu sa izbaveasca lumea cand vine epidemia si oamenii mor.
86 (87) Pentru ca Dumnezeu sa lungeasca vietile acelor membri ai familiei de care are inca mare trebuinta restul familiei.
87 (88) Pentru ca Dumnezeu sa ocroteasca pe toti cei ce nu au un ocrotitor si sufera din pricina semenilor lor cu inima impietrita.
88 (89) Pentru ca Dumnezeu sa dea tarie celor ce cad cu usurinta bolnavi si sunt slabi trupeste, ca sa poata lucra fara sa oboseasca si sa se deprime.
89 (90) Pentru ca Dumnezeu sa aduca ploaie cand este seceta, sau ca fantanile sa dea iar apa daca au incetat sa o faca.
90 (91) Pentru ca diavolul sa piara, atunci cand apare in fata unei persoane si o ingrozeste.
91 (92) Pentru ca Dumnezeu sa daruiasca prudenta oamenilor, ca sa sporeasca duhovniceste.
92 (93) Pentru ca Dumnezeu sa ocroteasca corabia cand se afla in mare primejdie pe mare. (Sfantul sfatuia si aruncarea de apa sfintita in cele patru colturi ale corabiei).
93 (94) Pentru ca Dumnezeu sa ii lumineze pe oamenii turbulenti care pricinuiesc probleme neamului si aduc tulburare oamenilor, provocand necaz prin neoranduiala si dezbinare.
94 (95) Pentru ca nici o vraja sa nu pricinuiasca perechilor a incepe sa gaseasca motive de cearta si bataie.
95 (96) Pentru ca Dumnezeu sa daruiasca oamenilor fara de auz, putinta de auzi.
96 (97) Pentru ca vrajile sa plece de la oameni.
97 (98) Pentru ca Dumnezeu sa daruiasca alinare celor ce sunt in necaz, ca sa inceteze a fi abatuti.
98 (99) Ca Dumnezeu sa binecuvinteze si sa dea har acelor tineri ce doresc sa lase toate si sa ii urmeze lui Dumnezeu. [Nu stiu cat de reusita este aici traducerea. In greaca, fraza precisa folosita ma face sa ma gandesc la cei care doresc sa urmeze viata monahala, dar nu sunt sigur. – n. trad. gr.]
99 (100) Pentru ca Dumnezeu sa binecuvinteze si sa faca adevarate dorintele oamenilor, care sunt pe potriva voii Sale.
100 (101) Pentru ca Dumnezeu sa daruiasca haruri si inzestrari oamenilor buni si simpli.
101 (102) Pentru ca Dumnezeu sa binecuvinteze pe oamenii ce au functii de putere, ca sa ii ajute pe oameni, cu bunatate si intelegere.
102 (103) Pentru ca curgerea de sange lunara sa ii vina unei femei cand este intarziata.
103 (104) Pentru ca Dumnezeu sa binecuvinteze avutiile oamenilor, ca sa nu fie tristi si abatutit, ci sa Il slaveasca pe Dumnezeu.
104 (105) Pentru ca oamenii sa se pocaiasca si sa-si marturiseasca pacatele.
105 (106) Pentru ca Dumnezeu sa ii lumineze pe oameni ca sa nu se indeparteze de la calea mantuirii.
106 (107) Pentru ca Dumnezeu sa ii dea femeii ce nu poate da nastere, putinta sa o faca.
107 (108) Pentru ca Dumnezeu sa ii smereasca pe vrajmasi, ca sa isi schimbe scoprile cele rele.
108 (109) Pentru ca Dumnezeu sa-i tamaduiasca pe cei suferinzi de epilepsie. Sau, pentru ca Dumnezeu sa se milostiveasca de cei ce acuza pe nedrept si sa se pocaiasca.
109 (110) Pentru ca tinerii sa ii cinsteasca pe cei batrani.
110 (111) Pentru ca judecatorii cei nedrepti sa se pocaiasca si sa judece cu dreptate norodul lui Dumnezeu.
111 (112) Pentru ca Dumnezeu sa ii ocroteasca pe ostasii ce merg la lupta.
112 (113) Pentru ca Dumnezeu sa o binecuvinteze pe vaduva cea saraca, ca sa isi poata plati datoriile si sa se izbaveasca de temnita.
113 (114 si 115) Pentru ca Dumnezeu sa tamaduiasca pe copii cei inapoiati cu mintea.
114 (116:1-9) Pentru ca Dumnezue sa binecuvinteze si sa aline pe copilasii cei saraci, ca sa nu fie priviti de sus de copiii celor bogati si astfel sa se deprime.
115 (116:10-19) Pentru ca Dumnezeu sa tamaduiasca groaznica patima a minciunii.
116 (117) Pentru ca familiile sa fie unite si cu dragoste si sa il slaveasca pe Dumnezeu.
117 (118) Pentru ca Dumnezeu sa ii smereasca pe barbari cand imprejmuiesc satul si aduc teama, si ca sa intoarca scopurile lor cele rele.
118 (119) Pentru ca Dumnezeu sa ii zdrobeasca pe barbari si sa smereasca lucrul lor cand ucid femei si copii nevinovati.
119 (120) Pentru ca Dumnezeu sa daruiasca rabdare si stapanire de sine celor ce trebuie sa vietuiasca cu oameni necinstiti si nedrepti.
120 (121) Pentru ca Dumnezeu sa ocroteasca pe cei robiti de manile vrajmasului, ca sa nu fie schiloditi inainte de a fi liberati.
121 (122) Pentru ca Dumnezeu sa ii tamaduiasca pe cei ce sufera din pricina „ochiului celui rau”.
122 (123) Pentru ca Dumnezeu sa daruiasca vedere orbilor si sa tamaduiasca ochii ce sunt intru durere.
123 (124) Pentru ca Dumnezeu sa ocroteasca oamenii de serpi, ca sa nu muste.
124 (125) Pentru ca Dumnezeu sa ocroteasca campurile celor drepti de oamenii cei rai.
125 (126) Pentru ca Dumnezeu sa tamaduiasca pe oamenii ce sufera din pricina unor dureri de cap fara de sfarsit.
126 (127) Pentru ca Dumnezeu sa aduca pace unei familii cand se petrec certuri.
127 (128) Pentru ca rautatea vrajmasului sa nu se apropie nicicand de camine, si ca sa fie pacea si binecuvantarea lui Dumnezeu in familie.
128 (129) Pentru ca Dumnezeu sa tamaduiasca oamenii suferinzi de migrene, ori, pentru ca Dumnezeu sa se milotiveasca de oamenii nesimtitori si indiscreti ce aduc intristare celor sensibili.
129 (130) Pentru ca Dumnezeu sa daruiasca neinfricare si nadejde celor ce incep o slujba noua si nu o cunosc bine inca, ca sa nu afle mari greutati in lucrul lor.
130 (131) Pentru ca Dumnezeu sa daruiasca pocainta si sa aline cu nadejde oamenii, ca sa se mantuiasca.
131 (132) Pentru ca Dumnezeu sa arate mila lumii cand din pricina pacatelor noastre au loc necontenit razboaie.
132 (133) Pentru ca Dumnezeu sa lumineze neamurile si sa devina prietenoase si oamenii sa afle pace.
133 (134) Pentru ca Dumnezeu sa ii ocoteasca pe oameni de orice primejdie.
134 (135) Pentru ca oamenii sa se concentreze la vremea rugaciunii si cugetul lor sa se uneasca cu Dumnezeu.
135 (136) Pentru ca Dumnezeu sa ii ocroteasca pe emigranti cand isi lasa caminele si pleaca, ca sa fie izbaviti de salbatici.
136 (137) Pentru ca Dumnezeu sa aduca statornicie persoanei cu o fire nestatornica.
137 (138) Pentru ca Dumnezeu sa lumineze pe stapanii locului ca cererile oamenilor sa fie tratate cu intelegere.
138 (139) Pentru ca Dumnezeu sa opreasca ispitirea oamenilor simtitori cu ganduri de hula.
139 (140) Pentru ca Dumnezeu sa il faca pasnic pe capul familiei care are o fire foarte dificila si aduce suferinta intregii familii.
140 (141) Pentru ca Dumnezeu sa il faca pasnic pe stapanul salbatic al unui loc, ce isi chinuie semenii.
141 (142) Pentru ca Dumnezeu sa il faca pasnic pe razvratitul ce face rau; apoi, chiar daca este kurd, devine un miel. [Sf. Arsenie vietuia in Asia Mica. Kurzii, ce erau adesea soldati, aveau o reputatie printre alte grupuri etnice de a fi luptatori violenti. – n. trad. gr.]
142 (143) Pentru ca Dumnezeu sa ocoteasca mama de-a lungul sarcinii, ca sa nu piarda copilul.
143 (144) Pentru ca Dumnezeu sa ii impace pe oameni cand sunt nelinistiti, ca sa nu se petreaca un razboi civil.
144 (145) Pentru ca Dumnezeu sa binecuvinteze lucrul oamenilor, ca sa fie bine primit de catre Dansul.
145 (146) Pentru ca Dumnezeu sa opreasca curgerea sangelui, la oamenii ce sufera de ea.
146 (147:1-11) Pentru ca Dumnezeu sa ii tamaduiasca pe oamenii ce au fost muscati si raniti la falci de oameni rai.
147 (147:12-20) Pentru ca Dumnezeu sa aduca pace animalelor salbatice, ca sa nu vateme oamenii sau roada campului.
148 (148) Pentru ca Dumnezeu sa faca apa potrivita, ca oamenii sa aiba din belsug si sa Ii dea slava lui Dumnezeu.
[Acestea au fost ale Sf. Arsenie. Urmatoarele doua sunt ale cuviosului Paisie Aghioritul.]
149 (149) Din recunostiinta si multumire lui Dumnezeu pentru multele Sale bunatati si pentru prea plinul dragostei Sale, ce nu cunoaste limita si ingaduinta cu noi.
150 (150) Pentru ca Dumnezeu sa daruiasca fericire si alinare celor intristati, frati si surori ale noastre, ce sunt in locuri departate, si acelora dintre fratii si surorile noastre ce sunt adormiti si sunt si mai departe. Amin.
------------------------------------
PARTEA A DOUA: INDEX TEMATIC
[NOTA IMPORTANTA: Doar numarul psalmului din Septaginta este dat in acest index.]
AGRICULTURA: 1, 26, 30, 50, 52, 62, 66, 71, 83, 124, 147, 148
ANIMALE, neprietenoase: 63, 123, 147
CALAMITATI: 17, 21, 30, 50, 62, 68, 85, 89
CALATORIE SI EMIGRATIE: 28, 29, 31, 92, 135, 150
COPII: 22, 76, 109, 113, 114
DUHOVNICESTI: 3, 9, 24, 25, 29, 49, 50, 57, 72, 91, 98, 99, 100, 104, 105, 108, 115, 119, 130, 134, 136, 149
LEGE SI GUVERNARE: 14, 16, 32, 36, 47, 51, 59, 72, 82, 84, 93, 101, 108, 110, 137, 140, 141, 143
LUCRU: 2, 38, 39, 46, 48, 51, 52, 57, 60, 64, 74, 81, 83, 100, 101, 103, 129, 137, 140,144
MOARTE: 33, 150
OCROTIRE: 9, 13, 34, 47, 48, 57, 90, 133
PACE (intre prieteni si in familie): 10, 19, 22, 35, 41, 43, 45, 54, 65, 76, 86, 94, 109, 116, 126, 127, 139
PACE SI RAZBOI: 26, 33, 42, 73, 78, 93, 107, 111, 117, 118, 120, 127, 131, 132, 135, 140, 141, 143
PREOCUPARI SOCIALE: 20, 32, 35, 38, 51, 53, 59, 77, 80, 81, 87, 93, 101, 110, 112, 113, 114, 119, 124, 137, 140
PROPRIETATE: 14, 15, 23, 47, 83, 103, 124
SANATATE, a femeilor: 18, 19, 40, 67, 75, 106, 142, 145
SANATATE, sufleteasca/mintala: 4, 7, 8, 9, 11, 24, 27, 41, 55, 56, 60, 61, 69, 70, 80, 81, 84, 97, 100, 103, 128, 136, 138
SANATATE, trupeasca: 5, 12, 28, 36, 37, 44, 56, 58, 63, 79, 86, 88, 95, 102, 108, 122, 125, 128, 145, 146
VRAJI SI DIAVOLI: 5, 6, 8, 9, 13, 33, 57, 65, 90, 94, 96, 121
++++++++++++++++++++++
Biblioteca Ortodoxa Sf. Pahomie, Nasterea Inaintemergatorului 1995
Doamne, miluieste-i pe slujitorii Tai Ieromonahul Hristodul, traducatorul Vassilios si Karen.
++++++++++++++++++++++
SFARSIT, SI LUI DUMNEZEU SLAVA!
+
duminică, 19 martie 2017
DUMINICA SFINTEI CRUCI
Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26).
Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel.
Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".
sâmbătă, 18 martie 2017
Duminica a III-a din Post (a Sfintei Cruci)
Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26).
Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel.
Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".
Ev. Marcu 8, 34-38; 9, 1
"Zis-a Domnul: cel ce voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie. Căci cine va voi să-şi mântuiască sufletul său îl va pierde; iar cine-şi va pierde sufletul său pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela îl va mântui. Şi ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul său? Sau ce-ar putea să dea omul în schimb pentru sufletul său? Iar de cel ce se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele în acest neam desfrânat şi păcătos, şi Fiul Omului se va ruşina de el când va veni în slava Tatălui Său, cu sfinţii îngeri.
Ev. Marcu 8, 34-38; 9, 1
"Zis-a Domnul: cel ce voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie. Căci cine va voi să-şi mântuiască sufletul său îl va pierde; iar cine-şi va pierde sufletul său pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela îl va mântui. Şi ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul său? Sau ce-ar putea să dea omul în schimb pentru sufletul său? Iar de cel ce se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele în acest neam desfrânat şi păcătos, şi Fiul Omului se va ruşina de el când va veni în slava Tatălui Său, cu sfinţii îngeri.
Apoi a zis către ei: adevărat vă spun vouă că sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moarte, până ce nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu venind cu putere."
joi, 16 martie 2017
DESPRE SPOVEDANIE
Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26).
Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel.
Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".
- Părinte, un om care nu se spovedeşte poate fi liniştit lăuntric?
- Cum să fie liniştit? Ca să simtă cineva odihnă trebuie să arunce molozul dinlăuntrul său. Asta se va face prin mărturisire. Omul, deschizându-şi inima sa duhovnicului şi mărturisindu-şi greşelile se smereşte şi astfel deschide uşa cerului, lăsând să coboare din belşug harul Lui Dumnezeu, care îl eliberează.
Înainte de mărturisire în capul lui există ceaţă, vede slab şi îşi justifica greşelile sale. Pentru că atunci când mintea lui este întunecată de păcate, nu vede curat.
(Cuviosul Paisie Aghioritul, Nevoinţă Duhovnicească, Bucureşti 2012, pp. 263-276)
mai multe cititi aici:
sau aici:
duminică, 12 martie 2017
Cea mai buna reteta de post
Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26).
Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel.
Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".
Cea mai buna reteta de post o auzim citindu-se in biserici, in Duminica Izgonirii lui Adam din Rai. Nu e lunga si nici nu necesita multe ingrediente: "Daca veti ierta oamenilor greselile lor si Tatal vostru cel ceresc va va ierta greselile.
Iar daca nu veti ierta oamenilor greselile lor, nici Tatal vostru nu va va ierta greselile voastre" (Mt. 6, 14-15). Aceasta reteta va ajuta sa cresteti in asemanarea cu Dumnezeu. Nu necesita mult timp prepararea ei, daca luam in seama ceea ce spune avva Alonie in Pateric: "De va voi omul de dimineata pana seara ajunge la masura dumnezeiasca!".
Cei ce doresc viata vesnica intru fericire, trebuie sa incerce aceasta reteta. Dumnezeu daruieste celor care o incearca o putere dincolo de cea inteleasa in mod obisnuit. Iertarea nu-i usoara, e chiar imposibila atunci cand omul ramane la puterile sale. Numai cine nu a iertat, poate spune ca este usor sa ierti. De aceea, omul care nu poate ierta usor trebuie sa inceapa iertarea cu rugaciunea pentru vrajmasi.
De ce a legat Dumnezeu iertarea Sa de iertarea noastra? Pentru ca doreste ca omul sa fie partas vietii Dumnezeiesti. Trebuie stiut ca cine nu poate sa ierte, acela nu poate sa iubeasca. Si cine nu poate iubi pe oameni nu poate iubi nici pe Dumnezeu.
Cand ierti, salvezi relatia. Nu te mai certi, nu te mai manii si nu te mai enervezi. Te eliberezi de ura, de razbunare, de rautate. Esti in pace cu toti semenii. Ajungi prin har asemeni lui Dumnezeu - nu mai raspunzi raului cu rau. Esti deschis sa imbratisezi orice om. Devii in intregime daruire. Ajungi sa faci din inima ta o inima pentru intreaga creatie. Nu mai suporti sa auzi sau sa vezi nici cel mai mic rau in creatie. Asa intelegem de ce Sfantul Isaac Sirul se ruga cu lacrimi tot timpul nu doar pentru vrajmasii adevarului, ci si pentru animale. El marturiseste ca o inima iubitoare este inima care arde pentru toata creatia, pentru oameni, pasari, animale, duhurile rele, pentru toata creatura.
E o reteta pe care nu trebuie sa o incercam din cand in cand, ci in fiecare clipa. Considerati-o mana intinsa de Dumnezeu pentru indreptarea noastra.
Cea mai buna reteta de post o auzim citindu-se in biserici, in Duminica Izgonirii lui Adam din Rai. Nu e lunga si nici nu necesita multe ingrediente: "Daca veti ierta oamenilor greselile lor si Tatal vostru cel ceresc va va ierta greselile.
Iar daca nu veti ierta oamenilor greselile lor, nici Tatal vostru nu va va ierta greselile voastre" (Mt. 6, 14-15). Aceasta reteta va ajuta sa cresteti in asemanarea cu Dumnezeu. Nu necesita mult timp prepararea ei, daca luam in seama ceea ce spune avva Alonie in Pateric: "De va voi omul de dimineata pana seara ajunge la masura dumnezeiasca!".
Cei ce doresc viata vesnica intru fericire, trebuie sa incerce aceasta reteta. Dumnezeu daruieste celor care o incearca o putere dincolo de cea inteleasa in mod obisnuit. Iertarea nu-i usoara, e chiar imposibila atunci cand omul ramane la puterile sale. Numai cine nu a iertat, poate spune ca este usor sa ierti. De aceea, omul care nu poate ierta usor trebuie sa inceapa iertarea cu rugaciunea pentru vrajmasi.
De ce a legat Dumnezeu iertarea Sa de iertarea noastra? Pentru ca doreste ca omul sa fie partas vietii Dumnezeiesti. Trebuie stiut ca cine nu poate sa ierte, acela nu poate sa iubeasca. Si cine nu poate iubi pe oameni nu poate iubi nici pe Dumnezeu.
Cand ierti, salvezi relatia. Nu te mai certi, nu te mai manii si nu te mai enervezi. Te eliberezi de ura, de razbunare, de rautate. Esti in pace cu toti semenii. Ajungi prin har asemeni lui Dumnezeu - nu mai raspunzi raului cu rau. Esti deschis sa imbratisezi orice om. Devii in intregime daruire. Ajungi sa faci din inima ta o inima pentru intreaga creatie. Nu mai suporti sa auzi sau sa vezi nici cel mai mic rau in creatie. Asa intelegem de ce Sfantul Isaac Sirul se ruga cu lacrimi tot timpul nu doar pentru vrajmasii adevarului, ci si pentru animale. El marturiseste ca o inima iubitoare este inima care arde pentru toata creatia, pentru oameni, pasari, animale, duhurile rele, pentru toata creatura.
E o reteta pe care nu trebuie sa o incercam din cand in cand, ci in fiecare clipa. Considerati-o mana intinsa de Dumnezeu pentru indreptarea noastra.
sâmbătă, 11 martie 2017
IISUS HRISTOS si EUROPA
Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26).
Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel.
Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".
După toate cate se văd, Europa nu-l mai vrea pe Iisus Hristos si atunci nici Iisus Hristos nu mai vrea Europa! Spune clar Sfantul Nicolae Velimirovici: "Fără Iisus Hristos Dumnezeu, Europa este cel mai sărac cersetor si cel mai crud talhar al lumii acesteia". Pană in anul 1947 pe dunga banilor de metal din Romania, scria: "Nihil sine Deo", adică, "Nimic fără Dumnezeu". Azi ar trebui să scrie: "Nihil sine euro". Spune Parintele Ioanichie Bălan:
"Vrem salvarea tării? Nu va veni nici de la Apus, nici de la Răsărit, ci numai de sus. Dar aproape nimeni nu se mai uită in sus. Vreti o inoire a Romaniei? Nu o să v-o dea nici Bucurestiul, nici americanii, nici rusii. V-o poate da, doar Iisus Hristos, dar pe cruce, prin jertfa personală a fiecaruia dintre noi. Dacă n-o accepti, "Fără de cârteală si fără de indoială" (Filipeni 2:14), esti un spectator, te uiti ca la un film si după ce s-a sfarsit filmul, a trecut viata ta, si te cară cineva la mormânt".
Iubiti credinciosi, crestin ortodocsi SĂ DATI TOTUL PENTRU HRISTOS, dar pe HRISTOS, SĂ NU-L DATI PE ABSOLUT NIMIC DIN LUMEA ACEASTA.
Amin
Preot Ioan.
După toate cate se văd, Europa nu-l mai vrea pe Iisus Hristos si atunci nici Iisus Hristos nu mai vrea Europa! Spune clar Sfantul Nicolae Velimirovici: "Fără Iisus Hristos Dumnezeu, Europa este cel mai sărac cersetor si cel mai crud talhar al lumii acesteia". Pană in anul 1947 pe dunga banilor de metal din Romania, scria: "Nihil sine Deo", adică, "Nimic fără Dumnezeu". Azi ar trebui să scrie: "Nihil sine euro". Spune Parintele Ioanichie Bălan:
"Vrem salvarea tării? Nu va veni nici de la Apus, nici de la Răsărit, ci numai de sus. Dar aproape nimeni nu se mai uită in sus. Vreti o inoire a Romaniei? Nu o să v-o dea nici Bucurestiul, nici americanii, nici rusii. V-o poate da, doar Iisus Hristos, dar pe cruce, prin jertfa personală a fiecaruia dintre noi. Dacă n-o accepti, "Fără de cârteală si fără de indoială" (Filipeni 2:14), esti un spectator, te uiti ca la un film si după ce s-a sfarsit filmul, a trecut viata ta, si te cară cineva la mormânt".
Iubiti credinciosi, crestin ortodocsi SĂ DATI TOTUL PENTRU HRISTOS, dar pe HRISTOS, SĂ NU-L DATI PE ABSOLUT NIMIC DIN LUMEA ACEASTA.
Amin
Preot Ioan.
Biserica Sfintilor Petru si Pavel - Mihail si Gavril: COLIVA
Mai multe cititi aici:
Biserica Sfintilor Petru si Pavel - Mihail si Gavril: COLIVA: ”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu i...
”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.”(Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)
miercuri, 8 martie 2017
IERTARE DĂ-MI TU,DOAMNE
Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26).
Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel.
Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".
SFÂSIAT IN CHINURI GRELE,
CU OCHII GREI DE PLÂNS
AM VENIT LA TINE, IISUSE,
SĂ-TI SPUN AMARUL STRÂNS.
SUNT ANI ,CÂND AM IUBIT PĂCATUL
PĂCAT CU O VIATĂ IN ABSURD,
SI DE LA CREDINTA SUFLETUL
MĂ FĂCUSE SĂ M-ASCUND.
SĂ NU AUD A TA CHEMARE
GLASUL TĂU SĂ NU-L ASCULT
MĂ DUSESE IN DEPĂRTARE
TOT MAI TARE,TOT MAI MULT.
INTR-UN TARZIU,PLIN DE PĂCATE
LA CEASUL MORTII ,PĂRĂSIT
MI-AM DAT SEAMA DE FAPTE
IN PLÂNS,IISUSE TE-AM CHEMAT.
CU LACRIMI MULTE SI AMARE
CU FRICA MARE DE PĂCAT
TE IMPLORĂM MAI DĂ-MI MINUTE
SĂ-MI CER IERTARE SI SĂ FIU IERTAT!
SI MULT AM MAI STRIGAT:O,DOAMNE!
DE CE AM FOST ATAT DE RĂU
PENTRU AVERE SI PUTERE
M-AM CERTAT CE FRATELE MEU!
O VIATA NOI ,NU NE-AM VORBIT
CUPRINSI DE ORGOLII SI INGÂNFARE,
CÂTI ANI NOI, NE-AM MAI DUSMĂNIT,
CU CE FOLOS,O DOAMNE!
SI MI-AM DAT PREA TÂRZIU,EU SEAMA
CĂ N-O SĂ IAU NIMIC CU MINE
TE ROG INTOARCE DOAMNE ROATA
SĂ-MI CER IERTARE ,SĂ CRED CĂ-MI DAI
A TA MANTUIRE.
SC Mark
SFÂSIAT IN CHINURI GRELE,
CU OCHII GREI DE PLÂNS
AM VENIT LA TINE, IISUSE,
SĂ-TI SPUN AMARUL STRÂNS.
SUNT ANI ,CÂND AM IUBIT PĂCATUL
PĂCAT CU O VIATĂ IN ABSURD,
SI DE LA CREDINTA SUFLETUL
MĂ FĂCUSE SĂ M-ASCUND.
SĂ NU AUD A TA CHEMARE
GLASUL TĂU SĂ NU-L ASCULT
MĂ DUSESE IN DEPĂRTARE
TOT MAI TARE,TOT MAI MULT.
INTR-UN TARZIU,PLIN DE PĂCATE
LA CEASUL MORTII ,PĂRĂSIT
MI-AM DAT SEAMA DE FAPTE
IN PLÂNS,IISUSE TE-AM CHEMAT.
CU LACRIMI MULTE SI AMARE
CU FRICA MARE DE PĂCAT
TE IMPLORĂM MAI DĂ-MI MINUTE
SĂ-MI CER IERTARE SI SĂ FIU IERTAT!
SI MULT AM MAI STRIGAT:O,DOAMNE!
DE CE AM FOST ATAT DE RĂU
PENTRU AVERE SI PUTERE
M-AM CERTAT CE FRATELE MEU!
O VIATA NOI ,NU NE-AM VORBIT
CUPRINSI DE ORGOLII SI INGÂNFARE,
CÂTI ANI NOI, NE-AM MAI DUSMĂNIT,
CU CE FOLOS,O DOAMNE!
SI MI-AM DAT PREA TÂRZIU,EU SEAMA
CĂ N-O SĂ IAU NIMIC CU MINE
TE ROG INTOARCE DOAMNE ROATA
SĂ-MI CER IERTARE ,SĂ CRED CĂ-MI DAI
A TA MANTUIRE.
SC Mark
marți, 7 martie 2017
PRIVESC SPRE CRUCEA TA,IISUSE IAR,
Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26).
Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel.
Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".
PRIVESC SPRE CRUCEA TA,IISUSE IAR,
MĂ ROG MEREU SI PLANG
DE GREUL CE-L TRĂIESC CU AMAR
SI-N GAND EU STRIG SI STRIG!
CA ORICE OM, EU TI-AM GRESIT
SI MARE-I VINA MEA
DAR MII DE LACRIMI AM VĂRSAT,
S-O POT,S-O POT SPALA.
IN LUME MULTI SUNT PĂCĂTOSI
DE MII DE ANI MEREU,
CU LACRIMI EU TE ROG SĂ IERTI
PĂCATUL LOR CEL GREU!
SPRE TINE GLASUL MI-L RIDIC
SI MILA TA O CER,
CĂ SIMT CĂ-S SLAB SI MI-ESTE FRICĂ
CĂ TOT GRESESC SI MULTE-TI CER.
C-AI PĂTIMIT DIN GREU IISUSE
SI MULTE-AI INDURAT
CĂ NOI SĂ FIM IERTATI DE RELE,
PĂCAT IISUSE,CE PĂCAT!
DE ACEEA CĂTRE TINE,IISUS
PRIVIREA MI-O INDREPT
SI STRIG,CU GLASUL STINS:IISUS,
TU VINO SI NE IARTĂ,
CĂCI AM GRESIT NESPUS!
SC Mark
PRIVESC SPRE CRUCEA TA,IISUSE IAR,
MĂ ROG MEREU SI PLANG
DE GREUL CE-L TRĂIESC CU AMAR
SI-N GAND EU STRIG SI STRIG!
CA ORICE OM, EU TI-AM GRESIT
SI MARE-I VINA MEA
DAR MII DE LACRIMI AM VĂRSAT,
S-O POT,S-O POT SPALA.
IN LUME MULTI SUNT PĂCĂTOSI
DE MII DE ANI MEREU,
CU LACRIMI EU TE ROG SĂ IERTI
PĂCATUL LOR CEL GREU!
SPRE TINE GLASUL MI-L RIDIC
SI MILA TA O CER,
CĂ SIMT CĂ-S SLAB SI MI-ESTE FRICĂ
CĂ TOT GRESESC SI MULTE-TI CER.
C-AI PĂTIMIT DIN GREU IISUSE
SI MULTE-AI INDURAT
CĂ NOI SĂ FIM IERTATI DE RELE,
PĂCAT IISUSE,CE PĂCAT!
DE ACEEA CĂTRE TINE,IISUS
PRIVIREA MI-O INDREPT
SI STRIG,CU GLASUL STINS:IISUS,
TU VINO SI NE IARTĂ,
CĂCI AM GRESIT NESPUS!
SC Mark
luni, 6 martie 2017
Duminica Ortodoxiei - sarbatoarea icoanelor
Duminica Ortodoxiei - sarbatoarea icoanelor
Duminica Ortodoxiei (sursa: CrestinOrtodox)
In Duminica Ortodoxiei, pictorii iconari sarbatoresc.
Cu o bucurie tainica, pentru ca rodul muncii lor nu este unul oarecare. Icoana reprezinta in chip vazut taina intruparii lui Dumnezeu: ,,Si Cuvintul S-a facut Trup si S-a salasluit intre noi si am vazut slava Lui" (Ioan 1,14). Aceasta invatatura de credinta a fost formulata in Sinodul al VII-lea Ecumenic din anul 787.
Sfintul Vasile cel Mare spunea: ,,Ceea ce cuvintul comunica prin auz, pictura o arata in chip tacut, prin reprezentare." De aceea icoana este insasi inima ortodoxiei. In aceasta inima a incercat sa loveasca erezia iconoclasta. O lupta inversunata impotriva cinstirii icoanelor - aproape un secol dupa Sinodul VII. Potrivnicii sfintelor icoane nu intelegeau faptul ca in icoana lui Iisus Hristos este reprezentat Chipul Persoanei Fiului lui Dumnezeu care S-a facut Om, nu Dumnezeirea nevazuta. De aceea,respingind icoana, se respinge taina inomenirii Fiului lui Dumnezeu. Astfel este negata toata lucrarea de mintuire a neamului omenesc.
Anul 843 a marcat o victorie extrem de importanta impotriva ereziilor si mai ales impotriva iconoclasmului. La Constantinopol, dreptcredincioasa imparateasa Teodora impreuna cu patriarhul Metodie au convocat un mare Sinod Ecumenic. Acesta a reconfirmat hotaririle celor sapte Sinoade Ecumenice anterioare, inclusiv cea a dogmei cinstirii icoanelor.
Pentru ca erezia iconoclasta tintea sa distruga ideea unui Dumnezeu Intrupat, restaurarea cultului icoanelor a reprezentat chiar triumful ortodoxiei. Cintarea Sarbatorii Ortodoxiei a fost scrisa de Sfintul Teofan, care a participat in mod direct la lupta pentru icoane.
Condacul se adreseaza Maicii Domnului pentru ca Hristos Si-a luat trup si chip din ea. ,,Cuvintul Tatalui cel necuprins din tine, Nascatoare de Dumnezeu, S-a cuprins, intrupindu-Se; si chipul cel intinat intorcindu-l, cu dumnezeiasca podoaba l-a amestecat. Deci,marturisind mintuirea, il inchipuim cu fapta si cu cuvintul (Condac, glasul al 8-lea). Icoana devine astfel imaginea omului unit cu Dumnezeu, de aceea se deosebeste fundamental de tablou. Si asa, sfintenia devine vizibila cu ochii trupesti.
Porunca postului
Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26).
Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel.
Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".
Biserica Ortodoxa - porunca postului ( “Acest neam de diavoli nu iese cu nimic, decat numai cu post si rugaciune” - Matei 17, 21 )
Postul este de 2 feluri:
1. Post desavarsit sau ajunare (post negru) – nu se mananca nimic si nu se bea apa cel putin o zi intreaga ( de la ora 12 noaptea pana a doua zi la 12 noaptea. ).
2. Post aspru sau uscat - se mananca o singura data in zi, dupa ora 15.00, doar paine si apa.
Nu se tine niciodata post in zilele de sambata si Duminica, cu o singura exceptie. In Sambata Mare, cand toti credinciosii, dupa masura credintei si puterea trupeasca, trebuie sa tina post negru, incepand cu joi noaptea de la ora 24.00 si pana sambata noaptea dupa ora 24.00 , cat mai spre dimineata Duminicii Invierii Domnului nostru Iisus Hristos.
Zilele de sambata amintesc de facerea lumii, iar zilele de Duminica de Invierea Domnului.
Zilele de sambata amintesc de facerea lumii, iar zilele de Duminica de Invierea Domnului.
Pentru zilele de sambata si Duminica care cad in posturi, este dezlegare a postului si se poate manca, dar fara carne, peste, lapte, branza, oua (sau alte produse obtinute din acestea).
CANONUL 64 APOSTOLIC: (Pidalion, editia 1844)
"Daca un cleric s-ar afla postind in ziua Duminicii sau a sambetei (afara numai de una), sa se cateriseasca; iar daca va fi laic, sa se afuriseasca."
Talcuire: