Ai păcătuit? Nu-ţi cer nimic altceva decât aceasta: intră în biserică şi spune-i cu pocăinţă lui Dumnezeu: "Am păcătuit".
citat din Sfântul Ioan Gură de Aur
În ziua de 24 iunie a fiecărui an bisericesc, în Biserica Ortodoxă se serbează sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscută în popor şi cu denumirea de Drăgaica sau Sânziene. Această sărbătoare este una din cele cinci zile de pomenire pe care Biserica le-a inchinat Sf. Ioan Botezătorul.
Dacă la ceilalţi sfinţi al Bisericii pomenim numai de ziua morţii lor, socotită de fapt ca naştere pentru viaţa veşnică, Maicii Domnului şi Sfântului Ioan Botezătorul le pomenim şi ziua naşterii.
În popor, sărbătoarea se mai numeşte Drăgaica sau Sânziene şi, dacă în calendarele bisericelti mai vechi această denumire nu apare, în schimb, în cele din ultimii ani, ea este menţionată ca o completare sau explicare a numelui oficial al sărbătorii.
Indiferent însă de etimologii şi de sensuri, este vorba de două sărbători distincte: cea a naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, de origine pur creştină, suprapusă peste sărbătoarea precreştină, de origine pagână şi populară, îngăduită de biserică şi care, ca şi Rusaliile, a dat numele popular al sărbătorii creştine. De ea sunt legate o serie de obiceiuri şi datini cu caracter păgân şi agrar, legate de fenomenul solstiţiului de vară. Sărbătoarea păgână a Sănzienelor nu a influentat cu nimic pe cea creştină, în schimb aceasta a ajutat-o să supravieţuiască sub oblăduirea ei, fenomen întâlnit şi în alte sărbători religioase.
În ziua de 24 iunie a fiecărui an bisericesc, în Biserica Ortodoxă se serbează sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscută în popor şi cu denumirea de Drăgaica sau Sânziene. Această sărbătoare este una din cele cinci zile de pomenire pe care Biserica le-a inchinat Sf. Ioan Botezătorul.
Dacă la ceilalţi sfinţi al Bisericii pomenim numai de ziua morţii lor, socotită de fapt ca naştere pentru viaţa veşnică, Maicii Domnului şi Sfântului Ioan Botezătorul le pomenim şi ziua naşterii.
În popor, sărbătoarea se mai numeşte Drăgaica sau Sânziene şi, dacă în calendarele bisericelti mai vechi această denumire nu apare, în schimb, în cele din ultimii ani, ea este menţionată ca o completare sau explicare a numelui oficial al sărbătorii.
Indiferent însă de etimologii şi de sensuri, este vorba de două sărbători distincte: cea a naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, de origine pur creştină, suprapusă peste sărbătoarea precreştină, de origine pagână şi populară, îngăduită de biserică şi care, ca şi Rusaliile, a dat numele popular al sărbătorii creştine. De ea sunt legate o serie de obiceiuri şi datini cu caracter păgân şi agrar, legate de fenomenul solstiţiului de vară. Sărbătoarea păgână a Sănzienelor nu a influentat cu nimic pe cea creştină, în schimb aceasta a ajutat-o să supravieţuiască sub oblăduirea ei, fenomen întâlnit şi în alte sărbători religioase.
